Avertisment al sociologului Gabriel Bădescu, profesor la UBB Cluj: Numărul de profesori calificați scade mai rapid și mai abrupt decât numărul elevilor / Mediul rural este de departe cel mai afectat
Educaţie by Actual de Cluj - feb. 03, 2026 0 71
Scăderea abruptă a natalității din 2011, care se vede acum în licee printr-un „minim demografic” reprezentat de generația care urmează să intre în clasa a IX-a în 2026, nu este un accident statistic, ci un fenomen care are explicații sociale și economice clare. Sociologul Gabriel Bădescu, profesor universitar la universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și directorul Centrului pentru Studiul Democrației, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că „studiile demografice arată că incertitudinea economică influențează frecvent deciziile de a avea copii”, iar în România datele indică o scădere a fertilității „exact în intervalul asociat crizei economice și măsurilor de austeritate din 2010-2011”.
În interviu profesorul arată că legătura dintre austeritate și natalitate poate fi susținută prin evoluția unui indicator demografic standard: „în datele oficiale se observă că rata totală de fertilitate scade după 2009”, în perioada crizei și a măsurilor de austeritate. Ulterior, fertilitatea „își revine și atinge unele dintre cele mai ridicate valori din perioada postcomunistă (~1,8 copii per femeie)”, dar rămâne „mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației (2,1, în absența migrației)”.
Gabriel Bădescu: Studiile demografice arată că incertitudinea economică influențează frecvent deciziile de a avea copii, iar cercetările despre România confirmă existența acestui mecanism. În datele oficiale se observă că rata totală de fertilitate, indicatorul standard al natalității, scade după 2009, exact în intervalul asociat crizei economice și măsurilor de austeritate din 2010-2011. Ulterior, fertilitatea își revine și atinge unele dintre cele mai ridicate valori din perioada postcomunistă (~1,8 copii per femeie), însă rămâne mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației (2,1, în absența migrației). În același timp, fluctuațiile natalității după 2000 reflectă un cumul de factori economici, sociali și demografici.
Un rol central îl joacă structura pe vârste a populației, puternic influențată de decretul din 1966 de interzicere a avorturilor. Generația „decrețeilor” este aproape dublă față de generațiile care o preced și o urmează, iar acest lucru a avut efecte în lanț. Pentru că sunt mai mulți, „decrețeii” au avut, în termeni absoluți, mai mulți copii, iar acești copii, la rândul lor, ajung acum la vârsta la care pot avea propriii copii. Rezultatul combinat al acestor procese este un trend descendent pe termen lung al numărului de nou-născuți și, implicit, al populației școlare, trend care s-a accentuat după 2020. În același timp, România se remarcă prin variații anuale ale natalității mai mari decât în alte societăți europene, iar migrația externă și internă amplifică aceste fluctuații la nivel local. Aceste schimbări reprezintă o provocare majoră pentru sistemul educațional, proiectat să funcționeze în condiții de stabilitate, problemele fiind agravate atunci când scăderile temporare ale numărului de elevi duc la comasări și reduceri de posturi care nu mai sunt inversate atunci când efectivele cresc din nou.
