Au ratat trenul cu bisericile. Acum sunt preocupați să nu avem capele mortuare monstruoase în Cluj. Arhitecții de la Județ dau exemple de „AȘA DA” și „AȘA NU”
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 27, 2020 0 2833
După ce anul acesta au mai lăudat o capelă din Răscruci, arhitecții din Comisia de Urbanism a Județului au discutat două proiecte de capele mortuare, una la Sălicea și cealaltă în Mănășturel, comuna Cuzdrioara, ca exemple de AȘA DA și AȘA NU în ceea ce privește integrarea acestor obiective, din ce în ce mai dorite în mediul rural, în arhitectura tradițională. Capela inițiată de parohia ortodoxă din Sălicea despre care proiectanții au spus că a primit binecuvântarea Mitropolitului, a fost criticată și întoarsă din drum pentru corecții. Capela din Mănășturel a primit laude și a fost dată ca exemplu după ședință de către arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță. Capelele sunt văzute ca „noile biserici” care se edifică în mediul rural, mai ales că Primăriile primesc finanțări pentru ele, iar preocuparea specialiștilor este ca ele să fie cât mai integrate în satele clujene.
Două proiect de capele mortuare au fost discutate în oglindă la ședința online a Comisiei de Urbanism a Județului din 16 iulie. Pentru prima dintre ele, arhitectul Victor Corbean a consultat comisia în ceea ce privește înscrierea în arhitectura rurală. El a arătat comisiei că există deja și un accept al Mitropolitului pentru acest proiect.
Specialiștii din comisie i-au recomandat să regândească volumetria și modul de gestionare a spațiului în așa fel încât obiectivul să aibă unitate și să nu apară ca trei trepte adăugate ulterior unei clădiri. Aceștia au sugerat că, dacă arhitecții nu sunt preocupați de arhitectura unui astfel de obiectiv, nimeni nu este și au mai cerut ca poziția privilegiată de pe deal unde va fi amplasată această capelă să fie valorificată. „Nu se supără nimeni dacă are o calitate arhitecturală mai bună, vă asigurăm”, a spus arhitectul Horațiu Răcășan din comisie.
La aceeași ședință s-a discutat un alt proiect de capelă propusă în satul Mănășturel, comuna Cuzdioara, pe un teren care urmează să fie introdus în intravilan. Proiectul semnat Arhi Box cu arhitectul Călin Lada ca șef de proiect, a fost lăudat de comisie și a fost găsit ca un model demn de a fi preluat în județ. „Arhitecturală dar neutră, adaptată satului”, după cum a sintetizat arhitectul Marcel Vancea, membru în comisie. Modelul de capelă de la Mănășturel a fost prilej încă o dată pentru arhitectul județului să recomande proiectanților capelei din Sălicea să găsească o formulă prin care obiectivul să devină un simbol pentru sat. „Preferăm o textură care să fie din acea zonă. Să dăm exemple. Sunt convins că puteți”, a recomandat Salanță.
Anul acesta, o altă capelă din Răscruci a fost dată ca model de AȘA DA.
După ședința de urbanism din 16 iulie, Salanță a indicat și capelele din Mănășturel ca un exemplu de arhitectură rurală de calitate, AȘA DA. Gestul său a strârnit și reacții din partea colegilor din organizațiile profesionale care au condamnat faptul că se susține dezvoltarea în mediul rural prin finanțarea unor astfel de capele prin programe naționale sau europene dar și că ele se înmulțesc în satele nepopulate, cum s-au construit și bisericile în ultimii 30 de ani. S-a indicat și faptul că bunul gust și calitatea nu este printre preocupările Înalt Prea Sfințiilor care păstoresc stucturile bisericești.
Salanță a opinat că, tocmai pentru că primăriile din mediul rural primesc finanțări pentru astfel de obiective este și mai importantă preocuparea ca ele să fie de calitate și să facă parte din peisajul rural și satul transilvan.
Prima capelă lăudată public de arhitectul județului a fost cea din Călățele proiectată de cei de la Format4.
În ultimii ani la nivelul Consiliul Județean din Cluj și a comisiei de urbanism există o preocupare pentru încurajarea arhitecturii tradiționale de calitate, proiectanții fiind obligați să consulte Ghidul elaborat de Ordinul Arhitecților pentru Dealurile Clujului și să facă un studiu pentru încadrarea în specificul local.
Mai mult, în ceea ce privește lăcașurile de cult, se lucrează tot la nivelul organizației profesionale a arhitecților la un ghid pentru biserici dedicat tuturor cultelor din România. Arhitectul Horațiu Răcășan, membru în comisie și parte și din echipa care a lucrat și la Ghidurile privind specificul local din mediul rural, a spus că undeva în septembrie urmează să apară ghidul pentru lăcașurile de cult ortodoxe și pentru cele ale Martorilor lui Iehova, al doilea cel mai mare constructor de astfel de obiective în România. Chiar dacă mulți colegi îi spun că e tardiv ca Ordinul să vină cu astfel de ghiduri după ce în ultimii 30 de ani s-au tot construit biserici, Răcășan este optimist că respectivul ghid va genera precedente legale ca să apară niște modele de lăcașuri de cult de calitate în județ. Arhitectul mai spune că trebuie insistat pe rolul bisericilor în comunitățile rurale și pe utilizarea spațiului acestora și pentru proiecte cu scop educativ în aceste comunități.
Printre colegi, Răcășan e poreclit „tata” sau „părintele bisericilor”.
