FOTO / VIDEO Au înstruțat boul nărăvaș în parcul etnografic
ActualitateRecomandarea redacției by Actual de Cluj - iun. 15, 2014 0 952
Tradiție inedită astăzi în parcul etnografic al Clujului: un obicei secular – istoricii spun chiar preistoric – a fost pus în scenă în curtea unei gospodării aproape întocmai cum e organizat anual, de rusalii, în câteva comune din Bistrița-Năsăud și din estul Clujului. E vorba de „înstruțatul boului”, unde un bou împodobit e plimbat pe ulițele satului de feciori, iar fetele se întrec în a-i pune o coroană între coarne.
Câteva zeci de clujeni au venit ca să vadă tradiționalul obicei pus în scenă la Muzeul Etnografic, atrași, în mare parte, de ceea ce au citit pe rețeaua de socializare Facebook și pe site-urile de știri. Momentul a întârziat însă aproape două ore, pentru că la fața locului au întârziat ceterașii din Prundu Bârgăului, rătăciți cu autocarul prin Cluj-Napoca.
Cei care au pus în scenă obiceiul sunt cu toții din comuna Căianu Mic din Bistrița; între ei e și Florin Pavel Vidican (28 ani), care explică într-un material video pentru actualdecluj.ro semnificația acestui ritual
Obiceiul diferă de la comună la comună: de exemplu, în comuna Căianu Mic pe ulițe apar și „draci” – feciori cu măști hidoase, care intră în gospodăriile oamenilor. În satul Mănăstirea din apropierea Dejului, unde e păstrat acest obicei, fetele se întrec ca să pună o coroană de flori între coarnele boului. Tradiția spune că prima dintre ele care va reuși acest lucru este prima care se va mărita. Obiceiul e de pe vremea dacilor, spun etnologii.
Boul astfel împodobit care cununa de flori până în gospodărie – în acest caz o altă casă țărănească din muzeul etnografic, precedat de dansatori și de ceterași. O dată cununa adusă în bătătura gospodăriei – unde stăpânul casei îi așteaptă pe ceterași și dansatori cu pălincă, pită și sare – aceasta e urcată pe acoperișul casei ca să alunge spiritele rele.
Ce semnifică boul, „înstruțatul” său și cununa de flori? Explică două dintre tinerele din ansamblul folcloric din Căianu Mic, Valentina și Mihaela, ambele în clasa a XII-a la liceul din comună și prezente azi la muzeul etnografic. „Sunt tineri care se maschează, se fac draci, iau în brațe fetele tinere, nemăritate; dacă nu ieși, intră după tine în casă și te iau. Intră în toate casele în care știu că sunt fete nemăritate”, spun ele. Ce înseamnă acest bou? „Înstruțăm boul și-i punem cununa ca să alunge spiritele rele; nu știm dacă are un simbol anume. Boul e bou, trebuie să ne ducă cineva cununa”, spun ele râzând.
Costumele populare pe care le poartă sunt vechi de zeci de ani, poate de sute, și sunt moștenite de la bunici și de la străbunici. „S-au vândut multe, s-au gândit că poate n-o să le mai trebuiască, n-o să-i ajute cu nimic și le-au vândut demult la fechetău (târg-n.red.)”. Le poartă la momentele importante din an: colinzile de Crăciun, Rusaliile – când are loc și „înstruțatul boului”, slujba de Paște de la biserică și, după caz, la spectacolele folclorice.
Vezi imagini din curtea gospodăriei unde a fost pus în scenă obiceiul bistrițean:
Directorul muzeului, istoricul Tudor Sălăgean, explică originea și semnificația acestui obicei:
Iată cum e prezentat acest obicei de către etnologii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca:
Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
