Asociația Pro Infrastructura: Circulăm pe tronsonul Nădășel – Zimbor din Autostrada Transilvania doar de la sfârșitul anului viitor, aceasta în cel mai optimist scenariu. Care sunt problemele

Circulăm pe tronsonul Nădășel – Zimbor din Autostrada Transilvania doar de la sfârșitul anului viitor, aceasta în cel mai optimist scenariu, consideră asociația Pro Infrastructura, care a vizitat vineri tronsonul și l-a filmat cu drona.

Asociația arată că cel mai optimist scenariu pentru deschiderea traficului pe Nădășel-Zimbor, este sfârșitul anului viitor, dar doar cu trei condiții – ”dacă autoritățile își asumă responsabilitatea și rezolvă imediat blocajele birocratice și contractuale” și ”dacă dealurile buclucașe decid să stea locului”, iar constructorul reușește să mențină, sau chiar să crească, mobilizarea apreciată ca ”excelentă” de până acum.

Tronsonul are o lungime de 30 de kilometri și face parte dintr-un tronson mai mare, care se întinde de la Nădășel până la Poarta Sălajului, în total 48 de kilometri, care a ajuns la un stadiu fizic în jur de 20% și este singurul proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aflat momentan în execuție. Este contractat complet cu același constructor, UMB, care, apreciază asociația, ”este foarte bine mobilizat, cu aproximativ o mie de muncitori, având un avans bun la structuri cu elevații ridicate la multe dintre ele, săpături, ziduri de sprijin, drenuri și taluzări”. Totodată fabrica de grinzi de la Zimbor se pregătește de producție. ”Complexitatea proiectului este evidentă din imagini și din cifre: 8,7 km de poduri și viaducte (peste 20% din distanță), 12 milioane metri cubi de săpătură, 140 km de piloți forați pentru cele 33 de structuri și (vom vedea câte) ziduri de sprijin. Dar și un nod rutier la Zimbor și o descărcare temporară la Poarta Sălajului, plus două spații de servicii cu 30 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice. Toate croșetate prin dealurile transilvănene instabile”, arată asociația.

Aceasta apreciază că în două locuri cu alunecări masive de teren trebuie modificată soluția tehnică, antreprenorul general estimând costuri suplimentare de 250 milioane de lei. În zona Nădășel se propune un viaduct în aval față de un simplu debleu licitat și contractat, iar în apropiere de Topa Mică un tunel, în planurile inițiale fiind desenat tot un debleu, adică o săpătură pentru un canal prin care să treacă drumul. Problemele nu se încheie aici: sunt păduri care au fost scoase acum trei luni din circuitul forestier și nu au fost tăiate, descărcarea de sarcină arheologică – situația castrului roman de la Zimbor – este neclară, iar Compaina de Autostrăzi încă nu s-a hotărât asupra soluțiilor tehnice.

Actual de Cluj