Aproape o sută de refugiați ucrainieni au fost angajați până acum în companiile clujene, sunt disponibile 3.700 de joburi, ce apel face AJOFM
Economie by Actual de Cluj - mart. 24, 2022 0 417
Aproape o sută de refugiați ucrainieni au fost angajați până acum în companiile clujene, după cum arată datele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.
E vorba mai exact de 92 iar AJOFM arată că la nevoie se deplasează în comunitățile și centrele de refugiați. Aproape o sută de angajatori interesați să angajeze refugiați ucraineni au participat la un webinar organizat de o companie clujeană care a arătat modul în care pot fi angajați refugiații, în colaborare cu cluburile de afaceri francez, german și italian. ”Evenimentul a fost gândit să vină în sprijinul mediului de afaceri, pentru a clarifica nelămuririle legate de integrarea pe piața forței de muncă autohtone a cetățenilor ucraineni”, au explicat organizatorii.
Astfel, special pentru webinar, Gianluca Zanellato, expert contabil și cadru didactic la universitatea ”Babeș Bolyai” și membru al Boardului IBC a elaborat unul dintre cele mai utile ghiduri pentru firmele care vor să angajeze refugiați ucraineni, care a fost completat cu noutăți legislative de către experții Agenției de Ocupare a Forței de Muncă și de reprezentantul Parlamentului prezenți online. Directorul executiv adjunct al AJOFM Cluj, instituție cheie în gestionarea relației dintre angajatori și ucraineni, a anunțat că, pentru a facilita procesul de recrutare – angajare, funcționarii instituției se deplasează în localitățile unde există comunități sau centre de refugiați. ”Noi suntem cu toate forțele mobilizate”, spune directorul adjunct, Ana Maria Chiciudean. ”Legat de ce înseamnă încadrarea în muncă a acestor persoane afectate de conflictul din Ucraina, procedura este destul de simplă. Este vorba de Ordinul 301/2022, semnat de ministrul Muncii și Inspecției Sociale, ordin care prevede încadrarea în muncă pe baza actului de identitate și pe baza unei declarații pe proprie răspundere. Această declarație vine ca să confirme un nivel de studii, pentru ocuparea unui job. Această încadrare în muncă se face acum fără avizul de muncă. Anterior, acest aviz se obținea, de către angajator, de la Oficiul pentru Imigrări”. Aceasta a mai menționat că, până acum, 92 de ucraineni au fost încadrați în muncă în județul Cluj și, momentan, sunt disponibile 3.700 de joburi, în toate sectoarele economiei. ”Noi nu ne-am propus să acoperim toate locurile de muncă vacante (n. red. cu refugiați), noi ne-am propus să creăm un cadru de implicare în viața socială a urbei pentru aceste persoane greu afectate de conflictul din Ucraina. Suntem deschiși oricărei inițiative pentru integrarea socială a acestor persoane, și aici mă refer la integrarea copiilor în școli sau a părinților pe piața muncii. Apelul meu către toți angajatorii care doresc să încadreze ucraineni pe piața forței de muncă este să faciliteze luarea în evidență la AJOFM a acestor persoane”.
La rândul său, parlamentarul Oana Țoiu, fost președinte al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială și actual președinte al Comisiei pentru tineret și sport, arată că legislația s-a schimbat rapid în favoarea refugiaților. ”Este incredibil ritmul în care s-a modificat legislația muncii într-un timp atât de scurt și m-am bucurat să văd că în Cluj instituțiile s-au mobilizat să aducă la cunoștința angajatorilor toate aceste modificări”, a spus ea. ”Așadar, nu mai există taxe pentru ucrainenii care solicită permis de lungă ședere. Taxe zero pentru angajatori și pentru angajați. Ce poate face un cetățean ucrainean acum: poate sta 90 de zile pe teritoriul României, apoi poate solicita acel permis de lungă ședere și primește, practic, CNP românesc. Legislația este încă în schimbare, Guvernul a preluat multe din ideile venite dinspre societatea civilă și mediul de afaceri, ceea ce este îmbucurător. Parlamentarul a mai precizat însă că încă nu există un cadru legal cu privire la cei cu profesii liberale, care ar vrea să se angajeze în România, cum este de exemplu cazul medicilor sau al avocaților. ”Cadrul legal actual spune că se aplică constrângerile pentru fiecare profesie în parte. Sigur că nu poți fi avocat în Ucraina și să profesezi în România. Dar poți fi, de exemplu, dentist, pentru că procedurile sunt aceleași. Ține de corpul profesional al fiecărei profesii să își reglementeze condițiile”.
