ANAF a blocat un imobil și a urmărit doi oameni opt ani pentru presupusă evaziune fiscală de 34.000 lei. Curtea de Apel Cluj: nu există nicio dovadă că s-a întâmplat ceva ilegal
Actualitate by Actual de Cluj - mai 30, 2026 0 1
Curtea de Apel Cluj a pronunțat în 28 mai o decizie definitivă într-un dosar de evaziune fiscală instrumentat timp de opt ani s-a încheiat cu respingerea completă a pretențiilor ANAF și cu obligația statului de a restitui banii pe care îi blocase la bancă.
Povestea începe în 2013, pe un șantier din Sălicea, județul Cluj, unde o firmă de construcții, administrată de un bărbat, ridica o grădină de vară pentru o firmă de turism, administrată de partenera lui de viață. Procurorii au susținut că cele două societăți au înregistrat în contabilitate 51 de facturi fictive emise de o firmă-fantomă, fără angajați și fără bunuri impozabile, cu scopul de a reduce TVA-ul datorat bugetului de stat. Prejudiciul reclamat: puțin peste 34.000 de lei.
Dosarul a ajuns la Tribunalul Cluj abia în 2021, după trei ani de urmărire penală. Până atunci, interveniseră două decizii ale Curții Constituționale care, practic, au eliminat din Codul penal posibilitatea de întrerupere a termenului de prescripție. Consecința: tribunalul a constatat că răspunderea penală s-a prescris și a încetat procesul penal. A menținut totuși obligația civilă, ordonând inculpaților să plătească statului cei 34.050 de lei plus accesorii.
Cei doi au contestat decizia la Curtea de Apel Cluj, exclusiv pe latura civilă. Instanța de apel le-a dat dreptate integral.
Curtea a constatat că toată construcția acuzației se baza pe un singur raționament: firma-furnizor nu și-a înregistrat corect tranzacțiile în propria contabilitate, deci produsele facturate n-au existat, deci cumpărătorii au comis evaziune. Judecătorii au respins această logică: „nu se poate reţine logic şi simplist, ce ceea ce nu s-a înregistrat, nu există. Un asemenea raţionament este păgubos şi periculos, pentru că ajunge să valideze conduita ilicită a unui furnizor care lucrează la negru (cumpără şi revinde fără să înregistreze), în detrimentul beneficiarului de bună credinţă, care înregistrează facturile de achiziţii de la acel furnizor în propria contabilitate”.
Curtea a subliniat că lucrările de construcție chiar au fost executate, că doi diriginți de șantier au confirmat livrarea materialelor și că nicio probă nu a dovedit că produsele ar fi venit din altă parte decât de la furnizorul din facturi. Mai mult, instanța a invocat jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care interzice statelor membre să refuze deducerea TVA doar pe baza unor bănuieli nesusținute de dovezi concrete privind frauda furnizorului.
Concluzia Curții a fost că nu există nicio faptă ilicită dovedită, niciun prejudiciu dovedit și nicio vinovăție dovedită. ANAF a pierdut integral acțiunea civilă.
Pe lângă respingerea pretențiilor financiare, Curtea a ridicat și sechestrul asigurator instituit din 2019 pe imobilul unuia dintre inculpați.
Cheltuielile de judecată în apel rămân în sarcina statului.
