”Acțiunea Pachetul”: un extremist a plasat o bombă la statuia lui Mihai Viteazu din Harghita, un copil a descoperit-o, bomba a explodat / Studenți, ziariști și preoți — rețeaua de informatori a Securității clujene într-un atentat cu un copil mort în 1984
ActualitateIstorie by Mihai Prodan - apr. 06, 2026 0 54
Pe 5 iunie 1984, în centrul orașului Sfântu Gheorghe, o explozie zguduie orașul. O bombă artizanală a explodat la Grupul Statuar Mihai Viteazul. Detonația a fost atât de puternică încât a spart geamurile magazinelor din apropiere.
Victima avea să fie un copil nevinovat: băiețelul de nici 12 ani Vaszi Jánoska, care se afla în apropiere și a atins din curiozitate dispozitivul exploziv ascuns într-o cutie de conserve lângă statuie, fiind sfârtecat de explozie.
Statul major al anchetei: Cluj-Napoca
Ancheta nu a fost condusă de la Sfântu Gheorghe, ci de la Cluj-Napoca. La 14 iulie 1984, Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne întocmea un Plan de Măsuri clasificat Strict Secret, aprobat de un colonel cu semnătură indescifrabilă. Șeful grupei operative constituite special pentru caz era Lt. col. Oprea Florian, secondat de șase ofițeri: Lt. col. Velea Eugen, Lt. col. Vulcan Filițaș, Maior Chicinas Alexandru, Lt. col. Soptereanu Augustin, Lt. col. Gorcea Pamfil și Lt. col. Ermalai Averian. Grupa se coordona permanent cu Comandamentul acțiunii din Sfântu Gheorghe, gestiona întreaga corespondență operativă și urma să completeze planul săptămânal, în funcție de evoluția situației.
Alerta urcase până la cel mai înalt nivel: explozia unei bombe artizanale zguduit întregul sistem, până la București — alertă maximă în Securitate, Miliție și aparatul de partid.
Documentele de la Cluj arată că, simultan cu ancheta, Securitatea a pus în aplicare o strategie deliberată de control al narațiunii publice. Planul de Măsuri prevedea explicit instruirea rețelei informative pentru a lansa și răspândi două variante menite să minimizeze impactul evenimentului: că bomba ar fi fost plasată de copii din joacă — dovadă că unul dintre ei a murit — sau că fapta aparținea unui bolnav psihic iresponsabil. Aceste zvonuri urmau să fie diseminate prin informatori până la 26 iunie 1984, cu răspundere directă a șefilor de colective.
Rețeaua de informatori trimiși pe teren
Un tabel clasificat Strict Secret — Exemplar unic, datat august 1984, consemna rețeaua de șapte informatori mobilizați de Inspectoratul Cluj în acțiunea „Pachetul”. Aceștia operau sub nume conspirative — „Kiss” (preot reformat), „Bibliotecarul”, „Sandor” (profesor), „Mirlos Mozses” (profesor), „Bartha Lajos” (conferențiar universitar), „Rusz Peter” (ziarist) și „Bokor” (student la medicină). Informatorii cu rude sau relații în Sfântu Gheorghe urmau să fie trimiși fizic în zonă pentru a culege date și a combate zvonurile „alarmiste” care circulau în jurul cazului.
Suspecții din Dej
La 16 august 1984, Inspectoratul Județean Cluj trimitea un ordin către Securitatea din Dej, solicitând verificarea în zece zile a 12 persoane de etnie maghiară din zonă. Toți erau angajați la întreprinderi din Dej și împrejurimi: Întreprinderea de Fibre Artificiale, CFR Dej-Triaj, Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii, Combinatul de Celuloză și Hârtie Dej, IAS Dej și altele. Criteriile de suspiciune erau prezența în Sfântu Gheorghe în zilele de 3–5 iunie 1984, cunoștințe în domeniul pirotehnicii și modul în care erau percepuți la locul de muncă. Rețeaua informativă din Dej primea totodată instrucțiuni să combată zvonurile și să raporteze imediat orice comentariu legat de caz.
Studentul de la USAMV Cluj, suspect și exclus
Unul dintre cazurile individuale documentate în dosar privește un tânăr de etnie maghiară, originar din Baraolt, județul Covasna, student în anul III la Facultatea de Medicină Veterinară a Institutului Agronomic „Dr. Petru Groza” din Cluj-Napoca — actualul USAMV. Locuia flotant pe strada Pavlov nr. 43–45 din Cluj-Napoca. Fusese plasat pe lista de suspecți pe baza unor antecedente: în iulie 1981 participase la o manifestație cu caracter naționalist-iredentist la Lacul Ana din județul Harghita, iar la 7 ianuarie 1982 fusese avertizat formal de Securitate în ședință lărgită la facultate. Mai mult, se căsătorise ulterior cu o femeie dintr-o familie considerată de ofițeri ca dominată de sentimente naționaliste.
Raportul Serviciului I/B al Inspectoratului Cluj, semnat de Mr. Fodor Emil și datat 14 august 1984, consemna însă că verificările la facultate și la domiciliu au stabilit că între 17 mai și 13 iunie 1984 studentul se afla în sesiune de examene și nu părăsise municipiul Cluj-Napoca. Era exclus astfel din anchetă.
Un caz neelucidat până astăzi
Autorul atentatului nu a fost prins niciodată. Ancheta a fost clasată la 15 ani după atentat. Attila Puskás, vicepreședintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din județul Covasna, a cercetat ani de zile circumstanțele exploziei și a corespondat cu diverse autorități, însă nu i s-a permis să consulte dosarul, văzut o singură dată pe biroul procurorului general din Brașov. Părinții lui Vaszi Jánoska, până la moartea lor, nu au aflat niciodată de ce a trebuit să moară fiul lor și nici cine a fost ucigașul.
