Acasă, fără părinţi: peste 1000 de copii din Cluj au cel puţin un părinte plecat la muncă în afara ţării. În România sunt peste 150.000

1.159 de copii din judeţul Cluj au rămas acasă, în vreme ce părinţii lor sunt plecaţi la muncă în străinătate, pentru un trai mai bun al familiei. Cei mai mulţi – 925 de copii – au un singur părinte plecat. Pentru peste 200 situaţia e şi mai rea: 153 de copii au ambii părinţi plecaţi, iar 81 au rămas în România, cu părintele unic susţinător ce lucrează în afara ţării. În total, în România au rămas 159.038 de copii, în timp ce părinţii lor muncesc pentru un trai material mai bun, dar departe de casă.

Date confuze

Conform raportului publicat de administraţia prezidenţială, cifrele privind cazurile diferă de la o instituţie la alta: în 2015, conform DGASPC, erau 85.194 de cazuri, pe când ISJ considera că sunt 212.352 de copii în această situaţie, iar la începutul anului 2018 (1 ianuarie), conform DGASPC erau 94.896 de copii și, conform, ISJ 159.038. Posibilele cauze ale scăderii numărului de copii raportaţi de ISJ sunt în curs de analiză. „Totuşi, discrepanţa între cifrele oficiale ale celor două instituţii se datorează în principal necunoaşterii sau neaplicării uniforme a legii la nivel local, dar şi faptului că aproximativ o treime dintre comunele din România nu au Servicii de Asistenţă Socială (SPAS) care să ţină evidenţa cazurilor”, e explicaţia grupului de lucru care a întocmit raportul.

Totalul, conform datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a Ministerului Educaţiei Naţionale: 159.038 de copii au părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Situaţia este dramatică în Moldova: în Iaşi au rămas 11.573 de copii, cu părinţi plecaţi în afară, în Suceava sunt 11.078, în Bacău sunt 9.723, în Neamţ – 7624, în Botoşani – 6.811. „Numărul şi repartiţia copiilor ai căror părinţi se află la muncă în străinătate e o reflexie a ignoranţei autorităţilor centrale vis-à-vis de problemele cu care se confruntă teritoriile marginale. Pierderea pieţelor de desfacere imediat după 90, dezindustrializarea, absenţa investiţiilor în infrastructură de transport rapid, care ar micşora distanţa timp faţă de nucleul dur al Europei şi care ar mai atenua dezavantajul poziţional în ecuaţia implantărilor marilor investiţii ale companiilor multinaţionale etc., toate se reflectă în această catastrofă demografică şi umanâ spre care a fost dirijată Moldova – o provincie care n-a beneficiat deloc de perioada de avânt economic din ultimul deceniu. 20,7 % din populaţia României a mai rămas în cele 8 judeţe ale Moldovei, 22,7 % din populaţia din preuniversitar se mai găseşte aici şi aproape 40% dintre copiii ai căror părinţi se află la muncă în străinătate tot aici işi au domiciliul!”, comentează George Ţurcănaşu, de la Univ Al. Ioan Cuza din Iaşi.

Cei de la Salvaţi Copii arată că datele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție au înregistrat o creștere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 în decembrie 2015 la peste 94.896 în decembrie 2017. Datele obținute de Ministerul Educației de la Inspectoratele Școlare Județene au relevat, însă, un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, 159.038 de copii, „iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau în abandon școlar”.

În vară, o analiză publicată pe blogul Băncii Mondiale atingea dureroasa problemă: românii decişi să plece la muncă în străinătate pentru condiţii mai bune de trai lasă acasă zeci de mii de copii care cresc fără părinţi.  Cifrele și efectele procesului de migrație sunt analizate într-o analiză publicată pe secțiunea de bloguri a Băncii Mondială, semnată de economistul Donato de Rosa, alături de Giuseppe Russo și Andrei Dospinescu „Persoanele cu calificări scăzute sunt adesea atrase în străinătate de salariile mai bune. Acestea le permit să trimită bani acasă. Mulţumită acestor sume, multe familii sărace, în special cele din mediul rural, şi-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi au putut ieşi din sărăcie. Una dintre consecinţele emigrării este extrem de dureroasă. Generaţii întregi de copii, nu mai puţin de 100.000, conform datelor oficiale, rămân în ţară fără părinţi, deoarece aceştia pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă. Aceşti copii au mai puţine şanse să poată merge la şcoală decât alţi copii de aceeaşi vârstă şi sunt mult mai vulnerabili şi mai uşor de marginalizat şi de exclus de la accesul la diverse oportunităţi, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale. Aşadar, este nevoie de un sprijin instituţional mai puternic pentru cei care rămân în ţară. Acesta implică finanţare mai bună, o direcţionare mai eficientă a asistenţei sociale, precum şi un angajament mai bun pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi a învățământului pentru a putea garanta disponibilitatea unor oportunităţi reale, în special în zone rurale şi marginalizate. În timp, în acest fel se va crea o piaţă a muncii mai bună în ţară, ceea ce va dilua fluxul de emigraţie”, se arată în analiza publicată pe blogul Băncii Mondiale.

Sursa: raport prezidenţial

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.