A decedat actrița Török Katalin, Membru Onorific a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, la vârsta de 94 de ani

A decedat actrița Török Katalin, Membru Onorific a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, la vârsta de 94 de ani.

Actrița laureată a Premiului Reményik Sándor s-a născut la Cluj, pe 9 iulie 1930. A absolvit Institutul de Artă Teatrală ”Szentgyörgyi István” din Târgu-Mureș în 1955 și s-a alăturat mai întâi trupei din Satu Mare, apoi din august 1957 a fost angajată la Teatrul Maghiar de Stat, unde a rămas membră până în 1986, când s-a pensionat. A interpretat o lungă serie de roluri de caracter, în special pe cele ale oamenilor umiliți de viață, ale femeilor care luptă cu dureri și probleme. Interpretările sale se caracterizau prin încărcătura emoțională și expresivitatea austeră, după cum arată Teatrul Maghiar de Stat.

În 2006, când a devenit Membru Onorific, istoricul de teatru Adrienne Darvay Nagy, a lăudat-o astfel: ”Este o mare onoare pentru mine să salut această extraordinară Actriță, care este aproape ca o a doua mamă pentru mine și care acum paisprezece ani nu numai că mi-a oferit mult ajutor personal, dar și profesional, când ne pregăteam pentru aniversarea a doua sute de ani de existență a celui mai vechi teatru maghiar. Aici, în acest teatru, unde a avut succes cu Doamna Macri în Trei generații de Lucia Demetrius, cu Nelli în Iubire de Lajos Barta, a interpretat memorabil rolul lui Jenny în Opera de trei parale de Bertolt Brecht, Vinczéné în Strada îngerilor șchiopi de Tibor Bálint; a jucat roluri de mătuși în Casa bătrână de László Csiki și a jucat în spectacolul Nu pot trăi fără muzică de Zsigmond Móricz, în regia lui György Harag. A jucat întotdeauna cu naturalețe. Pentru că acest cuvânt o caracterizează cel mai bine atât pe scenă, cât și în viața personală. Dar nu a căutat niciodată cu adevărat refletoarele, nu s-a împins în față pentru rolurile care îi erau destinate, ci a preferat să se retragă modest și să lase loc altora. Și, în timp ce pentru toți este normal să pregătească cu grijă rolurile care i-au fost repartizate și publicul își amintește cu plăcere de interpretările ei, cariera ei activă s-a încheiat în mod surprinzător de devreme. Pentru ea, a fost normal să i se acorde înainte de vreme pensia și să lase loc tinerilor, pe ale căror destine și cariere le-a urmărit cu atenție deosebită. Bineînțeles că a jucat foarte bine toate acele roluri pentru care a fost invitată, cum ar fi Guvernanta în Leonce și Lena de Georg Büchner în regia lui Olga Barabás. La fel de firesc, în spectacole de recital, ea readuce personajele doamnelor lui Ady Endre, urmărește toate spectacolele teatrului și observă fiecare moment al evoluției acestuia. Pentru că s-a născut la Cluj, a studiat aici, practic, a jucat și încă joacă în Teatrul Național al Transilvaniei de aproape jumătate de secol, făcând parte din viața acestuia”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj