VIDEO Cu sau fără „cârpe” publicitare pe clădirile din Cluj?

Noul regulament de publicitate stradală lansat în dezbatere publică de municipalitatea clujeană încă de anul trecut e contestat de publicitarii din Cluj, deoarece interzice publicitatea pe clădiri în tot orașul, nu doar în centrul istoric.

Specialiștii spun că este în conformitate cu noul PUG și cu legile în vigoare și, în plus, aduce o reglementare care să genereze o ținută urbană pentru Cluj. Comisia de monumente zice că ceea ce se întâmplă acum în Cluj este la limita civilizației urbane iar meshurile puse pe geamuri în cel mai mare cartier din Cluj arată că oamenii sunt la la limita de jos a disperării și sărăciei.

Primarul Emil Boc a acceptat să discute ipotetic de modificarea regulamentului pentru a permite publicitarilor să-și câștige o pâine în zona extinsă de publicitate, pe pereții fără geamuri, prin înlocuirea meshurilor cu panouri digitale. Așa a încheiat oficialul dezbaterea organizată ieri, după ce la mijlocul lunii decembrie anul trecut a promis publicitarilor că va mai avea o discuție, înainte ca regulamentul să meargă pe masa Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare.

Trei ore de dezbatere s-au consumat în după-amiaza de 5 martie la Primărie pe tema noului Regulament de publicitate stradală. Însă nu s-a pierdut timpul degeaba.

Noul regulament împarte orașul în trei zone (ZPR-zone de publicitate restrânsă ce cuprinde 50 de artere și piețe din zona ultracentrală, ZPR2 – zonă ce cuprinde celelalte străzi din centru și ZPL-zona de publicitate lărgită, adică restul orașului) și fixează, pentru fiecare din acestea, ce fel de mijloace publicitare stradale sunt permise.

Regulamentul mai întărește prevederea legală portrivit căreia sunt interzise acoperirea suprafețelor vitrate cu reclame sau decorarea vitrinelor. De asemenea, în centru nu se acceptă inscripționarea reclamelor pe copertine/ parasolare/umbrele în zona de publicitate restrânsă. Pentru panourile luminoase se fixează niște dimensiuni standard –  1,2 metri pătrați și în mod excepțional șase metri pătrați. În zona centrală se vor putea utiliza afișe sau panouri publicitare mobile. O altă prevedere care i-a nemulțumit pe cei de la agențiile de publicitate s-a legat de faptul că nu se permit în centru firmele amplasate perpendicular pe clădiri (cu excepția celor cu derogare de la comisia de estetică urbană) dar nici mai multe denumiri asociate cu numele unei afaceri aplasat pe clădiri.

Sancțiunile pentru nerespectarea regulamentului sunt cuprinse între 1.000 și 20.000 de lei. Cele mai mari sunt pentru publicitatea sonoră care tulbură liniștea publică și n-au aviz temporar dar și pentru publicitatea luminoasă care încurcă traficul.

Punctul nevralgic din regulament și anume publicitatea pe clădiri prin amplasarea de mesh-uri, definit ca atare de primarul Emil Boc în timpul discuțiilor de la Primărie, s-a mai ameliorat în urma dezbaterii de ieri.

Boc a spus clar că vrea să țină standardele și să protejeze centrul istoric al orașului.

Publicitarii (reprezentanți de la firme de producție publicitară, agenții de publicitate, un mall din oraș, deținători cu chirie de panouri pe domeniul public din Cluj) l-au lăudat pentru că ține să facă curățenie în centru, ba chiar au cerut să o țină tot așa. În schimb, în restul orașului, i-au cerut edilului să nu aplice aceeași măsură și să interzică total publicitatea pe clădiri. Au invocat argumente legate de angajații din industrie și locurile de muncă create, predictibilitatea afacerilor, faptul că orașul Cluj e un oraș viu, că regulamentul e mai restrictiv ca legea, că Primăria vrea să le închidă afacerile.

N-au bătut cu pumnul în masă ca să nu-l enerveze pe edil și, diplomat, s-au oferit să își pună la bătaie expertiza ca să aducă un plus de valoare imaginii urbane și să vină cu mesh-uri cu rame sau panouri luminoase care să fie permise să fie amplasate pe blocurile de locuințe sau pe calcanele (în sensul definit de legislația care privește publicitatea stradală) blocurilor de locuințe, adică fațadele fără geamuri.

Inițial primarul a spus că decizia finală este a Consiliului Local care va ține cont de interesele orașului. Apoi s-a interesat dacă, juridic, regulamentul de publicitate poate modifica regulamentul de urbanism care interzice publicitatea pe clădiri în oraș. „Deci juridic e posibil. Nu știu dacă e și necesar. Nu înseamnă că trebuie să facem regres”, a deschis cutia Pandorei Boc .

S-au mai discutat variante extreme la cele permisive în ceea ce privește mesh-urile. În centru s-a propus o variantă prin care să se permită pe timpul șantierelor amplasarea de mesh-uri publicitare pe 25% din suprafața pânzei care acoperă schelele. Pe restul ar urma să fie afișată o imagine cu viitoarea clădire reabilitată.

Pe parcursul discuțiilor, primarul s-a declarat împotriva mesh-urilor amplasate pe clădirile din Cluj, cu excepția celor pentru manifestări culturale și sportive. Și s-a arătat apoi mai indulgent cu publicitatea din cartiere.

„Perioada cârpelor a dispărut. Nu putem să ne batem joc de oraș. Când va veni la Cluj delegația Elveției care va juca cu România la FedCup, ce o să vadă la Cluj? Cârpe balcanice pe clădiri. Consiliul Local e suveran. Trebuie să găsim un echilibru și o soluție. Sunt conștient că nu va mulțumi pe nimeni în totalitate, dar va câștiga orașul. Cât voi fi eu primar, nu vor mai apărea porcării din astea”, a subliniat Boc.

Fostul arhitect-șef al orașului, Ligia Subțirică, acum expert la Primărie, a explicat că legislația în materie fixează un cadru general pentru toată țara, dar că ceea ce se aplică la Zimnicea nu poate să se aplice și la Cluj.

Arhitectul Virgil Pop, secretarul comisie de monumente, a opinat că publicitatea este degradantă pentru imaginea urbană și că în cazul Clujului aceasta ar face bine doar la Pata Rât dacă ar înveli clădirile de acolo ca să nu se vadă. Despre mesh-urile care acoperă ferestrele blocurilor de locuințe în cartierele clujene, Pop a menționat că este vorba despre o publicitate suburbană. „Numai la limita de jos a disperării și sărăciei ai putea să pui o cârpă în dreptul geamului. Dacă sunt atât de săraci să ia zece lei de încăzire în schimbul acceptării acoperirii ferestrelor este ca și cum și-ar vinde rinichii. Avem o lege care interzice acest lucru și așa ar trebui să fie și în cazul acestei publicități degradante. Clujul arată acum ca orașul săracilor”, a spus Pop.

La finalul celor trei ore de discuții, Boc a anunțat că va discuta cu specialiștii și că este posibil să găsească, înainte ca regulamentul să ajungă pe masa Consiliului Local, o formulă prin care să se permită amplasarea de mijloace publicitare pe clădirile din restul orașului (cu excepția celor din centrul istoric). „Vom reflecta! Sintetizăm. Vom încerca să aducem un echilibru între centru și restul orașului. Nici mie nu îmi este clar care va fi acesta”, a încheiat Boc dezbaterea.

Publicitarii i-au mai amintit că ei au contracte anuale și că noul regulament care se va adopta de forul local ar urma să le omoare afacerile dacă intră în vigoare imediat. S-a mai lămurit o altă chestiune din regulament legată de amplasarea de panouri publicitare pe străzile din oraș prin introducerea unei sintagme în regulament – „ampriză”- care să permită amplasarea de astfel de panouri, spre exemplu pe arterele de intrare în oraș, pe proprietăți private adiacente acestora, fără să fie încurcat traficul.

În cadrul discuțiilor a mai fost o propunere venită de la arhitectul Adrian Borda șeful de proiect al PUG-urlui (Planul Urbanistic General). Și anume să se permită în centru publicitatea temporară pe schelele de refațadizare a clădirilor din zona istorică contra unei taxe care să meargă la bugetul local și să fie direcționată către procesul de refațadizare.

Propunerea n-a fost agreată. Boc s-a făcut că înțelege că, de fapt, arhitecții vor ca centrul să fie urâțit cu reclame publicitare pe schele (oferind exemplu mesh-ului cu Orbit de pe clădirea fostului Hotel Continental de la kilometrul 0 din Cluj). Serviciul juridic a arătat că o astfel de prevedere nu poate fi adoptată pentru că nu există cadru legal.

La discuțiile de la Primărie au participat reprezentanți de la Vitrina, Iulius Mall, Panotaj Expert, Young, MM  Image care au luat cuvântul în cadrul discuțiilor, dar și alți oficiali de la firme de publicitate care au preferat să nu intervină.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.