FOTO Cum arată muzeul când tablourile colecționarilor privați ies „în lume”

ActualitateCulturăTop News by Kristina Reştea - dec. 15, 2016 0 1316

Doamne și domnișoare misterioase sau vesele, ulițe, primăveri, mănunchiuri multicolore de flori. În patru săli de expunere din Muzeul de Artă stau, de ieri, peste şaizeci de lucrări, care altfel fac parte din două colecţii private. Temele sunt trei: Flori, Portrete, Peisaje, iar lucrările sunt semnate de artiști celebri – Grigorescu, Luchian, Tonitza, Baba, Ciucurencu, Şirato, Mohi, Bernea, Maniu.  Expoziția Camera Colecţionarului – Parfum de colecţie a fost vernisată ieri, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, și rămâne deschisă până în 5 martie. Evenimentul face parte dintr-un demers care își propune să lege lumea colecționarilor de muzeu și este organizat de Galeria Artmark, în colaborare cu Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi în parteneriat cu Fundaţia Polaris.

„E un eveniment special”, sintetizează managerul Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Lucian Nastasă Kovács. „În afară de patrimoniul pe care îl avem în depozit, care nu e mic – Clujul are al doilea muzeu ca importanţă din acest punct de vedere, ca să nu mai vorbesc de valoarea colecţiilor româneşti, trebuie să înţelegem că în jurul nostru avem concetăţeni, prieteni, colegi, care au colecţii deosebite. Ceea ce puteți vedea aici sunt opere de mare valoare artistică, produse de artişti importanți. Unele nu sunt de găsit nici în cataloage. Au fost produse şi au ajuns în colecţii private”, menționează Nastasă Kovács, care a ținut să precizeze că în continuare Muzeul din Cluj e deschis pentru asemenea teme.

 

Proiectul care aduce în circuit muzeal lucrări din colecții private a început cu câteva tablouri și a poposit mai întâi la Constanța, a explicat Adina Renţea, director al Pavilionului Muzeal al casei de licitații Artmark.

„Casa Artmark a considerat că în expunerea marilor muzee ar trebui să figureze şi câteva dintre lucrările de mare valoare ale colecţionarilor privaţi. Am început cu două tablouri, dar feedback-ul pe care l-am primit a fost foarte bun, ne-am bucurat de receptivitatea colecţionarilor şi a instituţiilor publice. Parfum de colecţie s-a născut frumos, dar oarecum timid, la început. Încercăm să consolidăm relaţia dintre colecţie, colecţionar şi muzeu. Colecţiile pe care le prezentăm aici (la Cluj) s-au născut frumos, normal, în câteva decenii, sunt colecţii care au pornit din dragostea pentru frumos, pentru împodobirea spaţiului care ne înconjoară”, spune Rențea. Aceasta a explicat și alegerea imaginilor de pe ilustrație și afiș – trandafirii lui Ioan Andreescu şi tânăra fată, a lui Ștefan Luchian. „În 1923 a existat o mare expoziție organizată de Fundaţia Culturală Principele Carol I cu lucrări mai puţin ştiute ale lui Andreescu. A fost o expoziție care a contat foarte mult în istoria artei plastice româneşti. Apoi, anul acesta sărbătorim centenarul Luchian. De asemenea, florile reprezintă una dintre cele mai iubite şi apreciate teme îmbrăţişate de pictori. S-a făcut o listă a celor mai pictate flori, iar trandafirii sunt pe primul loc, cu semnificaţii şi încărcătură artistică”, subliniază Rențea.

 

„Turul”

„Sălile îmbrăţişează şi prezintă trei dintre cele mai importante teme care de-a lungul timpului au născut mari maeştri în pictura românească – florile, portretul şi peisajul. Colecţionarul care deține tabloul cu trandafirii lui Andreescu a început constituirea colecţiei tocmai cu un tablou cu trandafiri. Acum e într-o mare expoziție la Muzeul de Artă. Mai sunt celebrele anemone ale lui Luchian, trandafirii lui Andreescu, florile de câmp ale lui Băncilă. Avem o serie din portretistică – psihologia, linia corpului, a mâinilor, capul, toate ilustrează acea tradiţie în a prezenta modelul; sunt nişte lucrări de muzeu în aceste colecţii particulare. În tablourile cu peisaje există o dinamică aparte, maeştrii români care au pictat peisajul fac parte dintre maeştrii internaţionali care au ilustrat peisajul”, menționează reprezentanta Artmark.

 

 

„Mi-aş dori ca studenţii tineri de la instituțiile de profil să vină în număr cât mai mare să vadă aceste lucrări, mai ales că cele mai multe tablouri (cu excepția unuia) nu au fost expuse public până acum. Sunt colecţionari care au lucruri de valoare în colecţiile lor, încercăm să îi aducem aproape de muzeu, iar lucrările lor de valoare să fie cunoscute de un public cât mai numeros”, spune reprezentanta Artmark. „Mă bucur să văd recunoştinţa faţă de patrimoniul naţional. Părinţii îşi cresc copiii pentru a-i arăta lumii”, adaugă și Vakar Istvan, vicepreședinte al Consiliului Județean, instituție în subordinea căreia se află muzeul din Cluj. Despre reabilitarea palatului monument istoric care adăpostește muzeul nu are însă date sau termene clare.

 

 

„Dinotdeauna artiştii au depins de colecţionari. Există și tineri care ar trebui colecţionaţi”

Între o anectodă cu referire la milioanele tranzacționate pentru „un Rothko” și un îndemn spre a sprijini artiștii tineri locali, Ioan Sbârciu, Preşedintele Senatului Universităţii de Artă şi Design punctează și el momentul ieșirii în lume a lucrărilor prezentate: ar fi vorba de „colecţii deosebite”. Profesorul clujean are și el câteva lucrări în sala alăturată. „E interesant să te pui faţă în faţă cu cei mai mari artişti români – Grigorescu, Andreescu, Luchian, Petraşcu. Artmark are un loc teribil de important, e singura casă de licitaţii în România, o țară unde preţul lucrărilor de artă este foarte foarte jos”, punctează pictorul Sbârciu.

 

„Ne bucurăm că există colecţionari tot mai mulţi în România. Există și tineri care ar trebui colecţionaţi. Sper să existe cumpărători care să ofere pe un tablou 1 milion, 5 milioane, 25 de milioane, 100 de milioane. Merită să îi lăudăm pe colecţionari. Au multe lucrări, dacă au reuşit să facă o colecţie aşa de bună. Dinotdeauna artiştii au depins de colecţionari, în comunism colecţionarul era statul, dar asta e altceva. Ne bucurăm că există colecționari care au putut să se gândească şi la suflet şi la frumuseţe. Artiştii îşi doresc să existe colecţionari şi colecţii aşa de valoroase”, spune Sbârciu.

 

 

 

Unele dintre lucrări au și istorii interesante, în ceea ce privește parcursul lor. De exemplu, „Țărăncuță cu fuior coborând spre casă” a lui Nicolae Grigorescu. În perioada interbelică, lucrarea a intrat în colecția lui Petru Groza, doctor în filozofie, primul șef de guvern al Republicii Populare România. În 2004, opera a fost sustrasă din Casa Petru Groza din Deva, fiind recuperată în 2011, după cum informează Artmark. Acum face parte din colecția unui clujean.

 

 

Cu ocazia deschiderii expoziţiei de la Cluj, partenerul evenimentului a lansat un proiect iniţiat chiar anul acesta, dedicat educaţiei pentru sănătate şi destinat îmbunătăţirii calităţii vieţii pacienţilor. „Înfiinţată anul trecut, fundația Polaris are patru linii de activitate – urmărește implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat, îmbunătățirea educaţiei sanitare a pacienţilor, o altă linie este cea concentrată pe Cercetare-Dezvoltare, iar o alta se implică în cazurile sociale care necesită programe de recuperare sau paliative”, spune Cristina Petruţ, vicepreşedinte al Fundaţiei Polaris.

 

 

Printre tablourile care au ieșit acum „în lume”, privitorii au propriile istorii din lumea artei. „Am și eu unul de ăsta. L-am luat cu 700 de euro. Atunci nu îl știa nimeni”, se arată încântat un vizitator trecând prin fața lucrărilor. Alții sunt mai retrași și spun că nu ajuns la statutul de colecționari, deși au câte un „Brudi” sau o lucrare a profesorului Sbârciu. E mai complicat, într-o lume în care cineva poate să îți propună, de pildă, să cumperi „Atacul de la Smârdan” (deși lucrarea e expusă Muzeul Naţional de Artă, ar avea și alte variante „în piață”, nu se știe cât de autentice).

 

 

Dincolo de scena amplasată în sala de vernisaj stă Virgil Cioflec (statuia), după cum atrage atenția managerul Muzeului de Artă. „Un colecţionar, un om care a ştiut să împărtăşească din bogăţia lui sufletească şi spirituală”, punctează Nastasă Kovacs. Prozator, critic de artă și colecționar român, prieten cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a publicat în anii 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). Colecționarul prieten cu artiști și-a donat toate lucrările de pictură și sculptură pe care le-a achiziționat de-a lungul vieții, contribuind la crearea  nucleului central de exponate ale Muzeului de Artă din Cluj. Muzeul poate fi pregătit să găzduiască și alte busturi-statui de colecționari, conchide managerul.

 

 

„Vizite” prin Muzeul de Artă:

Vederi din Epoca de Aur: cum au ales artiştii să se salveze pe “sens interzis”

sau

Imagini din a treia generaţie a „Şcolii de la Cluj”

și

FOTO “Miraje” din şcoala clujeană de Artă. Cum arată expoziţia unui profesor de la UAD

sau

Cum se vede Clujul din Zurich. Versiunea cu legende a unui pictor elvețian

Nici un comentariu