După multă isterie, Primăria Feleacu vine cu o soluție pentru deșeurile Clujului

După lungi dispute și negocieri, după amenințările administratorului privind sistarea rampei de la Pata Rât, liderii administrației clujene au ajuns la o înțelegere. Răspunsul a venit tot de la primarul comunei Feleacu, Nicolae Balea, care a precizat că în baza unei asocieri cu administrația județeană se va amenaja o rampă temporară pe o suprafață de circa 5 hectare, pe terenul situat pe teritoriul comunei sale, pe care, de altfel, este programat a se construi și depozitul ecologic.  Primarul Balea a mai adăugat că nu și-a dorit niciodată să ajungă la un conflict cu liderii din administrația Clujului, dar că aceștia trebuie să înțeleagă că nu are cum să le dea gratuit o suprafață de teren atât de însemnată: „E o problemă care trenează de trei ani de zile. Nu înțeleg de ce a fost necesar să ajungem prin procese și de ce Consiliul Județean nu a fost dispus să ne înțelegem încă de la bun început. Eu mi-am arătat deschiderea și am avut toată bună-voința din lume. Le-am cerut să ne punem de acord, le-am spus că nu am cum să cedez degeaba atâta amar de teren. Vorbim despre 64 de hectare de teren. Cum să-l scot din patrimoniu, așa, pur și simplu, ce pârghii am eu în sensul acesta?”, a comentat Nicolae Balea. El a adăugat că liderii Clujului au tot aruncat vina pe el în permanență și au preferat să lase lucrurile în voia sorții : „Abia acum când  văzut că arde au înțeles că nu se poate altfel și că trebuie să acceptat să se asocieze cu noi”, a punctat Balea.

Primarul Boc se declară neputincios

Edilul Clujului Emil Boc susține că deși s-a zbătut luni de zile să rezolve situația deșeurilor menajere, astfel încât clujenii să nu fie puși în situația de a rămâne cu gunoiul în stradă, s-a simțit legat de mâini și de picioare pentru că decizia nu putea fi luată în ograda sa. „Este foarte neplăcut pentru că deși această problemă afectează municipalitatea în mod direct, pârghiile pentru rezolvarea ei sunt exclusiv în mâna Consiliului Județean. Mie mi-a revenit doar rolul de mediator. Pe lege, responsabil pentru decizie în privința gestionării deșurilor este Consiliul Județean. Astăzi am avut o nou întrunire în cadrul Prefecturii și sper ca de data aceasta Primăria Feleacu și Consiliul Județean să ajungă la un consens pentru a-și rezolva neînțelegerea. Este evident că avem nevoie de o platformă de depozitare temporară, iar ea poate fi amenajată pe terenul comunei Feleacu, pentru care există un aviz de mediu în sensul acesta”, a comentat Boc. Vicepreședintele administrației județene Vakar Istvan l-a acuzat în continuare pe primarul comunei Feleacu, Nicolae Balea, că ar fi boicotat toate demersurile Consiliului Județean, tocmai în scopul de a constrânge instituția să-i accepte toate condițiile privind utilizarea terenului din zona Centruii Vâlcele-Apahida, care a fost scos la bătaie pentru proiectul depozitului ecologic de deșeuri. „Inițial primarul a zis că nu e de acord să amenajăm pe terenul lor rampa temporară. Apoi a zis că trebuie să cumpărăm terenul. I-am explicat că pentru achiziție se cere un raport de oportunitate care e dificil de argumentat. De aceea am propus să plătim Consiliului Local Feleacu o redevență, pe următorii 25 de ani. Să se facă o evaluare a terenului și să achităm o redevența. Chiar am aprobat o Hotărâre în sensul acesta. Am subliniat că suntem în criză de timp, că administratorul Salprest ne presează cu închiderea rampei de la Pata Rât și că nu mai avem nici o soluție pentru depozitarea deșeurilor. În loc de un răspuns ferm, primarul din Feleacu pur și simplu a dispărut. N-a mai dat nici un semn. A refuzat să ne mai răspundă dacă e sau nu de acord cu propunerea noastră. Acest lucru nu înseamnă decât o dovadă de rea voință din partea lui. În consecință, eu am sugerat că se impune ca prefectul să declare stare de urgență, caz în care aș fi devenit obligat să deschid, oficial, rampa temporară și să trec peste voința primarului din Feleacu”, a comentat Vakar. Primarul Nicolae Balea a răspuns că niciodată nu s-a opus unei colaborări cu instituția Consiliului Județean și că nu el se face vinovat de situația în care a ajuns proiectul depozitului de deșeuri. „Am convenit să facem o asociere, între Consiliul Local Feleacu și Consiliul Județean Cluj. Împreună vom gestiona această rampă temporară care va fi amejată pe o suprafață de circa 5 hectare, în zona Tufele Roșii de pe teriotoriul comunei Feleacu. Terenul va fi evaluat, iar Consiliul Județean urmează să ne achite o redevență. După ce se va finaliza depozitul de deșeuri, vom face o nouă înțelegere, pe același model. Ne asociem, Consiliul Județean plătește o redevență. Așa trebuia să fie de la bun început, nu trebuia să ajungem aici. Eu nu am vrut să mă cert cu nimeni, dar nu aveam cum să cedez terenul fără nici un beneficiu pentru comuna Feleacu”, a completat Balea.

Proiectul depozitului ecologic de deșeuri, cel mai mare eșec al administrației județene

Administrația județeană avea obligația să pună în funcțiune depozitul ecologic de deșeuri încă de acum doi ani. Constructorul – consorțiul  Atzwanger SPA- Consturcții Napoca – a intrat  într-o dispută deschisă cu Consiliul Județean, ajungând chiar în instanță. În prezent lucrările sunt complet blocate. Consiliul Județean a făcut plângere împotriva Construcții Napoca pentru că ar fi făcut săpături aiurea, săpături care ar fi generat alunecări de teren pe o parte din amplasament. Construcții Napoca a invocat costuri suplimentare pentru lucrări care inițial nu fuseseră incluse în proiect. Pe lângă toate aceste neînțelegeri, Consiliul Județean a fost atacată în instanță și de către Primăria Feleacu, care i-a solicitat să cumpere terenul, sau să plătească redevență. Pentru că depozitul nu s-a finalizat, Consiliul Județean are acum obligația de a asigura o rampă temporară, astfel încât administrațiile locale clujene să aibă unde să transporte gunoiul menajer.

Nici un comentariu

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.