Târgurile de fete din Apuseni, colindele din Mera, nunțile tradiționale de la est de Prut și pelerinajele de la Nicula, în dezbatere la Academia Română din Cluj

ActualitateIstorie by Dan Andrei - oct. 30, 2026 0 12

Târgurile de fete din Munții Apuseni, colindele din satul Mera, județul Cluj, obiceiurile de nuntă ale românilor de la est de Prut și poveștile aparițiilor Maicii Domnului în Transilvania sunt câteva dintre subiectele mai puțin obișnuite ale Conferințelor Arhivei de Folclor, organizate între 2 și 4 noiembrie la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca.

Manifestarea face parte din cea de-a XXXIX-a ediție a Zilelor Academice Clujene și reunește cercetători de la universități, institute de cercetare și muzee din România și Republica Moldova. Programul cuprinde prezentări despre tradiții și ritualuri, patrimoniu etnografic, muzică populară, credințe religioase și metode moderne de conservare a documentelor de folclor.

Unul dintre subiectele cu relevanță directă pentru Transilvania este cel al târgurilor de fete din Munții Apuseni. Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, prezintă miercuri, 4 noiembrie, alte mărturii etnoistorice despre aceste manifestări, documentate în perioada 1888-1928.

Tot despre patrimoniul local este și comunicarea lui Gergely Zoltan, de la Institutul Arhiva de Folclor al Academiei Române, dedicată repertoriului de colinde din Mera, județul Cluj. Cercetarea este programată marți, 3 noiembrie. În aceeași sesiune, Miklós Alpár prezintă contribuții biografice despre viața necunoscută a lui Romulus Vuia, inclusiv aspecte legate de formarea profesională și viața privată a acestuia.

Un alt subiect interesant este salvarea șurilor cu acoperiș de paie din Munții Apuseni. Dumitrița Daniela Filip și Paul Scrobotă prezintă marți un proiect intitulat „Alba Vernaculară”, dedicat documentării și conservării acestor construcții tradiționale.

Programul include și cercetări despre cămașa de Transilvania, documentarea și reconstituirea costumului tradițional, dar și despre apariția interesului pentru colectarea și păstrarea costumelor naționale.

De la ritualurile de nuntă la credințele despre aparițiile Maicii Domnului

Conferințele abordează și tradiții care au supraviețuit în comunități din afara Transilvaniei. Raisa Osadci, de la Institutul Patrimoniului Cultural din Chișinău, prezintă tipologii zonale ale obiceiurilor de nuntă la românii de la est de Prut.

Sunt programate și comunicări despre jocurile cu măști, crucea de jurământ din Gorj, strategiile de sănătate reproductivă într-un sat ilfovean în anii ’80, precum și semnificațiile usturoiului în cultura populară românească.

Miercuri după-amiază, programul este dedicat dimensiunilor antropologice ale religiozității populare mariane, într-un panel organizat în colaborare cu proiectul european Tramontana IV.

Printre subiecte se numără povestea unei apariții a Maicii Domnului relatată în 1938 pe Valea Mureșului, pelerinajele de la Bixad și documentarea pelerinajului de la Mănăstirea Nicula, de Adormirea Maicii Domnului. Ultimul subiect este prezentat de Ioan Apostu și urmărește trecerea de la documentul de arhivă la reconstituirea digitală. Programul include și două proiecții de filme documentare despre aceste teme.

Cum se transformă folclorul în era digitală

O altă direcție importantă a conferințelor este conservarea patrimoniului prin tehnologii moderne. Oana Bujgoi Giurgiu prezintă viitorul arhivelor audiovizuale, cu accent pe standarde, tehnologii și bune practici internaționale.

Cezar Buterez propune trecerea de la manuscris la hartă digitală, pornind de la răspunsurile din nord-estul Munteniei la Chestionarul Odobescu. Diana Vlas discută despre filmul documentar ca instrument de salvare și conservare a patrimoniului cultural imaterial.

Printre temele mai neobișnuite se numără și relația dintre folclor și kitsch, ilustrată prin referiri la „Cântarea României” în scrierile lui Ion D. Sîrbu, dar și întrebarea când invenția devine folclor, abordată într-o comunicare despre revitalizare și festivalizarea tradițiilor.

Conferințele se desfășoară la sediul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, de pe strada Republicii nr. 9, în sesiunile de dimineață și după-amiază.

Două zile cu porțile deschise

În 5 și 6 noiembrie, Institutul Arhiva de Folclor al Academiei Române organizează zile ale porților deschise. Publicul poate vizita instituția între orele 10 și 18, la sediul de pe strada Republicii nr. 59. Prezentarea este susținută de Liviu Ovidiu Pop.

Manifestările sunt organizate în cadrul Zilelor Academice Clujene, ediția a XXXIX-a.

Aici programul

Nici un comentariu