VIDEO/Un activist din Cluj vrea acces public neliminat pentru comunitate la Calvaria. Șefa Strategiilor Urbane din Primărie invocă proprietatea privată și caracterul sacru al locului
ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 24, 2026 0 28
Accesul publicului în incinta bisericii Calvaria din Mănăștur, spațiu administrat în prezent de comunitatea Romano-Catolică din Cluj a generat o nouă dispută între activistul civic Adrian Dohotaru și cei care consideră că utilizarea spațiului trebuie să rămână la latitudinea proprietarului. Andreea Mureșan, șefa Serviciului Strategii Urbane din Primăria Cluj-Napoca, susține că administrația locală nu are de ce să intervină în deciziile Bisericii Romano-Catolice privind gestionarea proprietății, în timp ce Dohotaru propune ca biserica și împrejurimile sale să fie mai accesibile comunității din Mănăștur. În plus, fostul președinte al USR Cluj, Elek Levente îl acuză pe Dohotaru că batjocorește noțiunea de proprietate privată.
Într-o postare publicată pe Facebook în 20 octombrie, Dohotaru a afirmat că este păcat ca simbolul cartierului să nu fie deschis permanet mănășturenilor, având în vedere că Biserica Calvaria se află în cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul. El consideră că o pază adecvată ar putea permite accesul mai larg în incintă și propune organizarea unor activități culturale și comunitare, precum concerte de muzică de cameră, expoziții, ateliere pentru copii și cine comunitare. El a sugerat că Primăria ar trebui să fie cea care să convingă biserica să își deschidă porțile. „Faptul că administrația nu poate negocia cu biserica arată nivelul la care suntem”, a scris activistul, care a criticat și împrejmuirea dealului. Activistul clujean a mai arătat că a discutat inclusiv cu cei care administrează Calvaria care nu sunt de acord cu modificarea actualului program de vizitare a bisericii Calvaria.
Șefa Serviciului de Stategii Urbane al Primăriei: „Administrația nu are de ce să intervină”
Andreea Mureșan, șefa Serviciului de Stategii Urbane al Primăriei, a argumentat că biserica și terenul din jur formează un spațiu sacru, cu limite clar definite, amplasat pe o colină strategică și înconjurat de urme ale unor vechi fortificații.
„Eu nu aș schimba acest spațiu cu semnificație religioasă prin invadarea profanului, care ar duce la pierderea caracterului transcendent și reducerea la un spațiu neutru, omogen și pur funcțional”, a scris aceasta.
Reprezentanta Primăriei a amintit și de o discuție anterioară privind spațiul verde din jurul Bisericii Sfântul Mihail, când Dohotaru ar fi propus ca zona să poată fi folosită inclusiv pentru picnicuri. Mureșan a susținut că, dacă Arhiepiscopia Romano-Catolică, cea care administrează spațiul, va considera oportună o schimbare a modului de acces la Calvaria, aceasta ar trebui să se producă fără intervenții impuse din exterior.
„Administrația nu are de ce să intervină în deciziile interne ale bisericii privind modul de gestionare al proprietății private ecleziastice”, a mai transmis Mureșan. Ulterior, aceasta a explicat că unii oameni caută la Calvaria liniștea și refugiul spiritual, iar eventualele schimbări ar trebui să țină cont de caracterul locului și de comunitatea religioasă care îl administrează.
Fostul președinte al USR Cluj critică demersul activistului
În disputa privind accesul la Calvaria se înscrie și poziția lui Elek Levente, fost președinte al USR Cluj, care critică perspectiva potrivit căreia proprietatea privată ar trebui să fie deschisă unor utilizări comunitare extinse la inițiativa activiștilor.
În această interpretare, demersul lui Dohotaru riscă să transforme o revendicare privind accesul public într-o presiune asupra proprietarului de a accepta o anumită utilizare a terenului. Discuția privește astfel nu doar accesul în incinta Calvariei, ci și limitele intervenției administrației și ale inițiativelor civice în gestionarea unei proprietăți private. Comentariul postat de Elek Levente în care îl acuză pe Dohotaru că nu înțelege noțiunea de proprietate privată și că vrea să naționalizeze toate spațiile din Cluj chiar a fost ascuns de pe grupul Clujul Civic.
În celelalte comentariile la postarea lui Dohotaru, unii participanți au susținut că biserica ar trebui să poată fi vizitată mai ușor, inclusiv de persoane care nu fac parte din comunitatea catolică. Alții au arătat că incinta poate fi vizitată și că au loc deja concerte și alte evenimente organizate, cu acordul administratorilor. Au fost invocate, de asemenea, existența mormintelor și necesitatea respectării caracterului religios al spațiului. Mai mulți comentatori au făcut distincția între un program de vizitare a bisericii și transformarea întregii incinte într-un spațiu public de recreere.
Calvaria și proiectul centrului de cartier din Mănăștur, prezentat de Primărie
Zona Calvaria a fost menționată și în discuțiile despre regenerarea urbană a centrului cartierului Mănăștur, în cadrul proiectului de amenajare a Parcului Primăverii și a străzilor adiacente, prezentat public de Primăria Cluj-Napoca. Atunci s-a discutat despre o mai mare deschire a respectivului edificiu romano-catolic spre comunitate. Conceptul urbanistic realizat de echipa coordonată de arhitectul Vlad Sebastian Rusu a urmărit reorganizarea spațiului public, extinderea zonelor verzi, îmbunătățirea traseelor pietonale și crearea unor legături mai bune între punctele de interes ale cartierului. Proiectul includea amenajarea unei zone verzi în jurul traseului pârâului Calvaria, în prezent canalizat, plantări, spații de recreere și un amfiteatru în aer liber. Intervenția era gândită ca parte a unui proiect mai amplu de regenerare urbană a centrului de cartier. Investiția nu a fost realizată în calendarul inițial. Implementarea a fost întârziată, între altele, de problemele legate de exproprierea benzinăriei de pe strada Almașului, iar Primăria căuta încă soluții pentru deblocarea proiectului în 2026.
Între timă, administrația locală a pus umărul la amenajarea curții Catedralei ortodoxe din Mănăștur (nu după proiectul și conceptul prezentat de echipa lui Vlad Rusu) situată pe aceeași axă cu biserica Calvaria, edificiu recent inaugurat în Cluj. La discuțiile publice de acum câțiva ani când s-a prezentat proiectul de reamenajare, arhitecții lădau tocmai deschiderea celor care administrează catedrala ortodoxă ca spațiul aferen ei să fie integrat natural în parcul Primăverii.
Calvaria, inclusă în circuitul Nopții Bisericilor din Cluj
Biserica Calvaria a fost inclusă în programul Nopții Bisericilor din Cluj-Napoca, eveniment organizat în 2025 de Asociațiile Daisler și ESUA. Inițiativa a urmărit să aducă publicul în mai multe lăcașuri de cult din oraș, prin activități culturale și prezentări dedicate patrimoniului religios. Potrivit datelor comunicate de organizatori, prima ediție a atras peste 20.000 de vizitatori în cele 17 lăcașuri de cult participante. Pentru Calvaria au fost estimate între 2.000 și 3.000 de vizitatori.
Programul a inclus concerte corale, recitaluri de orgă, expoziții, prezentări și discuții despre comunitățile religioase ale orașului. În cadrul inițiativelor asociate evenimentului a fost organizată și „Cina Bunei Comunități” în curtea Bisericii Calvaria.
Participarea bisericii la eveniment a oferit publicului ocazia de a-i descoperi patrimoniul în cadrul unui program organizat. Dezbaterea actuală privește posibilitatea extinderii accesului și în afara unor evenimente punctuale, în condițiile stabilite de proprietarul și administratorul incintei.
Biserica de la Calvaria este deschisă publicului și are un program de vizitare. Pe bisericî este și cel mai vechi leu din oraș:
