Ce lipsește din planul Primăriei Cluj pentru reducerea zgomotului: avioanele sau traficul nocturn, ignorate, acuză o consilieră locală USR/”Nu abordează nimic din ce ne trezește noaptea”

ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 15, 2026 1 41

Consiliera locală USR Alexandra Oană critică planul de acțiune al Primăriei Cluj-Napoca pentru gestionarea zgomotului din oraș, despre care spune că îndeplinește cerințele legale, dar nu propune suficiente măsuri concrete pentru problemele resimțite de locuitori. Documentul, aflat în consultare publică până în 16 octombrie, are 78 de pagini și include proiecte estimate la 4,2 miliarde de euro, însă, în opinia consilierei, nu tratează adecvat unele dintre principalele surse de poluare fonică.

„Așa cum arată el acum, planul pare făcut pentru a îndeplini o cerință administrativă, mai degrabă decât pentru a rezolva problemele de pe teren”, a transmis Alexandra Oană într-o postare pe Facebook.

Printre problemele pe care le semnalează se numără zgomotul produs de avioane, festivalurile, traficul nocturn și lipsa unor măsuri dedicate protejării somnului locuitorilor.

Avioanele, festivalurile și zgomotul din timpul nopții

Alexandra Oană susține că planul nu tratează zgomotul produs de aeronave, deși locuitorii din cartiere precum Mărăști, Gheorgheni și Someșeni reclamă că sunt treziți dimineața devreme de decolări.

Consiliera invocă date potrivit cărora, în 2021, 56% dintre decolări ar fi avut loc pe direcția de survol peste oraș, în condițiile în care, potrivit acesteia, obiectivul ar fi ca maximum 10% dintre decolările nocturne să se desfășoare astfel.

O altă problemă semnalată este zgomotul festivalurilor. Oană afirmă că documentul nu include măsuri specifice pentru aceste evenimente și amintește măsurători efectuate de Direcția de Sănătate Publică la Untold în 2024, care ar fi indicat depășiri medii de 20 de decibeli, inclusiv în apropierea Spitalului de Copii.

Consiliera mai reclamă lipsa unor soluții concrete pentru traficul nocturn și viața de noapte, precum și absența unor măsuri precum folosirea asfaltului fonoabsorbant, instalarea de ferestre cu izolare fonică în locuințele cele mai expuse și monitorizarea permanentă a nivelului de zgomot.

În opinia sa, planul reia în mare parte proiecte de mobilitate deja anunțate în strategiile municipiului, fără să includă suficiente intervenții concepute special pentru reducerea poluării fonice. Ea consideră nerealist și scenariul potrivit căruia numărul mașinilor din trafic ar urma să scadă la jumătate în următorii cinci ani.

Oană mai atrage atenția că planul anterior, adoptat în 2016, ar fi fost implementat în proporție de numai 40%, fără o analiză suficientă a motivelor pentru care măsurile nu au fost realizate și a lecțiilor care ar trebui desprinse.

Potrivit datelor pe care le invocă, aproape jumătate dintre clujeni sunt expuși zilnic unor niveluri de zgomot peste cele recomandate, iar numărul persoanelor expuse noaptea la peste 60 de decibeli s-ar fi triplat față de 2016.

Locuitorii reclamă zgomotul tramvaielor, al traficului și al avioanelor

Postarea consilierei a generat numeroase comentarii din partea clujenilor, care au semnalat probleme în mai multe zone ale orașului.

Printre străzile menționate se numără Horea, Fabricii de Zahăr, Donath, Calea Turzii, Dorobanților, Mamaia și Borhanciului. O parte dintre comentarii vizează zgomotul produs de tramvaie, în special pe tronsoanele cu șine nemodernizate, dar și de mașinile și motocicletele cu sisteme de evacuare modificate sau care circulă cu viteză mare în timpul nopții.

Au fost semnalate și zgomotul trenurilor din zona gării, decolările și aterizările de pe aeroport, precum și muzica și activitățile desfășurate în timpul festivalurilor.

Într-un răspuns la comentarii, Alexandra Oană a afirmat că datele din plan indică expunerea la zgomot a 84 de grădinițe, școli și facultăți la niveluri de peste 65 de decibeli. Ea a mai susținut că, inclusiv după aplicarea măsurilor prevăzute în document, 16 clădiri de învățământ ar rămâne expuse unor niveluri de peste 75 de decibeli.

Consiliera spune că pregătește o listă de propuneri care să includă și un program dedicat școlilor și spitalelor, cu măsurători, ferestre fonoizolante și sisteme de ventilație mecanică.

Șapte propuneri pentru reducerea zgomotului, formulate și de activiști

Separat, activistul civic Adrian Dohotaru a prezentat șapte propuneri pentru planul municipalității, într-o postare publicată pe Facebook în 10 octombrie. Acesta a transmis că a adresat propunerile primarului Emil Boc și viceprimarului Dan Tarcea.

Printre măsurile propuse se numără extinderea limitei de 30 km/h pe majoritatea străzilor din oraș, dezvoltarea Inelului Verde Metropolitan, prioritizarea culoarului Someșului pentru deplasări nemotorizate, reducerea zgomotului produs de tramvaiele Astra și extinderea benzilor dedicate transportului public.

Dohotaru propune, de asemenea, constituirea unei comisii de dialog cu participarea Consiliului Județean și a ROMATSA pentru discutarea traseelor de decolare și aterizare, astfel încât, atunci când condițiile permit, aeronavele să survoleze mai puțin orașul.

Propunerile au generat, la rândul lor, discuții despre aplicarea limitelor de viteză, eficiența măsurilor și rolul autorităților în controlul zgomotului.

Planul poate fi comentat/amendat până în 16 octombrie

Planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului din Cluj-Napoca se află în consultare publică până vineri, 16 octombrie.

Alexandra Oană îi îndeamnă pe locuitori să transmită observații despre zonele în care zgomotul îi afectează cel mai mult, intervalele orare și sursele acestuia. Opiniile pot fi trimise în comentariile postării sale sau direct Primăriei Cluj-Napoca, la adresa registratura@primariaclujnapoca.ro.

Consiliera afirmă că intenționează să formuleze propuneri concrete pentru completarea planului și pe baza problemelor semnalate de clujeni.