Un program de peste 400 de milioane lei, cu 350 de locuințe pentru romii de lângă fosta rampă de gunoi a Clujului și din alte comunități vulnerabile, votat de Consiliul Local. Boc: Nu facem un alt Pata Rât ci îl integrăm în oraș și în zona metropolitană
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iul. 21, 2026 0 49
Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat luni mecanismul juridic prin care municipalitatea va putea cumpăra sute de locuințe destinate persoanelor care trăiesc în prezent în așezări informale, inclusiv în zona Pata Rât. Primarul Emil Boc a explicat că municipalitatea va utiliza instrumentul SIEG (Serviciu de Interes Economic General) pentru achiziția locuințelor, mecanism necesar pentru respectarea legislației privind serviciile publice și ajutorul de stat.
Potrivit primarului, programul prevede achiziționarea a aproximativ 350 de locuințe în următorii ani, cu finanțare europeană și din bugetul local, pentru familiile care locuiesc în prezent în condiții improprii în mai multe așezări informale din municipiu, cea mai cunoscută fiind Pata Rât. Programul este estimat la peste 400 de milioane lei pentru perioada 2026-2036 și vizează aproximativ 350 de locuințe cumpărate dar și servicii sociale acordate romilor.
Emil Boc a precizat în ședința Consiliului Local că aprobarea SIEG nu înseamnă alocarea imediată a banilor pentru toate locuințele, ci creează cadrul legal pentru derularea achizițiilor.
„Acest SIEG nu este un contract de finanțare. Astăzi nu alocăm banii. Banii i-am alocat într-o ședință anterioară, am depus proiecte la fonduri europene și vom mai depune pentru încă aproape 200 de locuințe pe care trebuie să le cumpărăm în acest an și în anii următori”, a explicat primarul, potrivit declarațiilor făcute în ședința Consiliului Local.
Boc a spus că regula principală a programului va fi evitarea segregării sociale și integrarea persoanelor relocate în comunități existente.
„Regula sfântă, clară, este să nu existe segregare. Nu vom muta oamenii într-un alt Pata Rât. Ei trebuie integrați în comunitate”, a transmis edilul.
Programul nu se limitează la achiziția de locuințe, potrivit municipalității. Familiile vizate ar urma să beneficieze de servicii de sprijin pentru integrare, inclusiv consiliere, acces la educație, servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.
Primarul a mai spus că obiectivul este rezolvarea unei probleme sociale acumulate în timp în zona Pata Rât, unde mai multe familii trăiesc în apropierea fostei rampe de deșeuri a orașului.
„Nu putem vorbi doar despre mutarea unor oameni dintr-un loc în altul. Este vorba despre incluziune socială, despre acces la condiții normale de viață și despre responsabilitatea orașului de a găsi soluții”, a afirmat Emil Boc.
Prin aprobarea mecanismului SIEG, administrația locală creează cadrul pentru cumpărarea etapizată a locuințelor, urmând ca selecția beneficiarilor și procedurile concrete să fie stabilite în etapele următoare.
În ședința Consiliului Local, Emil Boc a explicat că intervenția nu presupune doar mutarea unor familii, ci și blocarea perpetuării situației actuale din zona informală, respectiv Pata Rât.
Primarul a spus că, odată ce o familie este relocată dintr-o baracă într-o locuință, spațiul eliberat nu trebuie să devină loc pentru o altă construcție improvizată.
„Dacă scoți o familie din baracă și o muți într-o locuință decentă, acolo nu mai pui o altă baracă. Altfel nu rezolvi problema. Trebuie să rupi cercul. Asta este logica intervenției”, a explicat Emil Boc.
Edilul a povestit că a discutat în trecut cu persoane din comunitatea Pata Rât despre această abordare, inclusiv despre ideea de a bloca apariția unor noi construcții improvizate în locurile eliberate.
„Am fost acolo și am vrut să pun un bolțar, să închid o zonă, dar oamenii din comunitate mi-au spus: «Domnule primar, nu asta este soluția». Soluția este să scoți oamenii de acolo, să îi muți în condiții normale și să nu mai lași problema să se repete”, a mai relatat Boc.
Primarul a spus că municipalitatea a mutat deja sute de persoane din Pata Rât în locuințe cumpărate de pe piața liberă, iar noul program ar urma să continue procesul. Până acum, peste 500 de persoane au ajuns în locuințe achiziționate prin proiecte finanțate din fonduri europene, norvegiene și de la bugetul local.
Proiectul nu a trecut însă fără discuții în Consiliul Local. Criticii au cerut explicații privind amploarea investiției și prioritățile municipalității, în contextul în care este vorba despre un program care presupune cumpărarea unui număr mare de apartamente. Boc a apărat decizia, spunând că problema Pata Rât nu poate fi ignorată și că administrația are obligația de a interveni acolo unde există situații sociale grave.
Primăria Cluj și-a asumat ca până în 2030 zona Pata Rât să dispară ca așezare informală, prin integrarea locuitorilor în oraș.
Până în prezent, prin proiectele derulate prin Asociația Zona Metropolitană Cluj, au fost cumpărate peste 110 locuințe pentru familii din Pata Rât, iar peste 500 de persoane au fost relocate în apartamente din oraș și zona metropolitană.
Pata Rât nu este o singură comunitate, ci o zonă formată din mai multe așezări informale, cele mai cunoscute fiind Dallas, zona de pe strada Cantonului și zona Platanilor (ultima dintre comunități a fost creată de Primărie după ce a mutat romii de pe Coatei din zona bibliotecii O.Goga din Mărăști). În aceste zone trăiesc peste o mie de persoane aflate în situații vulnerabile, majoritatea de etnie romă, potrivit datelor folosite de municipalitate și de organizațiile care au lucrat în zonă.
