Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Lucrările au ajuns la structura și acoperișul monumentului
ActualitateCultură by Actual de Cluj - iul. 14, 2026 0
Prima casă evreiască care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca este în plin proces de reconstrucție. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, anunță că lucrările au avansat rapid, iar principalele etape structurale au fost deja finalizate.
Originară din localitatea Cămărzana, din Țara Oașului, construcția reprezintă un exemplu valoros de arhitectură vernaculară evreiască și completează o componentă insuficient reprezentată până acum în patrimoniul muzeului.
Reconstrucția a început în luna iunie și este realizată de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș. Coordonarea proiectului este asigurată de artistul Florin Adrian Marc.
În aproximativ o lună au fost executate lucrările de terasament și pregătire a amplasamentului, au fost realizate fundațiile și hidroizolațiile, a fost montată structura din lemn, iar șarpanta și învelitoarea din țiglă sunt deja finalizate.
Execuția este realizată de meșteri din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, cunoscuți pentru experiența în restaurarea și reconstrucția arhitecturii tradiționale din lemn. Potrivit Consiliului Județean Cluj, toate intervențiile sunt realizate cu respectarea principiilor de conservare a patrimoniului și folosind materiale și tehnici tradiționale.
În perioada următoare vor fi executate tencuielile tradiționale pe bază de pământ, finisajele specifice construcției istorice, amenajările exterioare și integrarea monumentului în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.
Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.
Ansamblul va include și o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de la Auschwitz. Proiectul îmbină astfel recuperarea patrimoniului construit cu o importantă dimensiune memorială și educativă.
Transferul casei la Cluj a fost realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, al Academiei Române, al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, al Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic și al mai multor organizații și personalități din domeniul cultural.
