Închide

O femeie din Cluj a cerut ordin de protecție împotriva vecinilor, i-a acuzat de agresiune și amenințări cu moartea

Actualitate by Actual de Cluj - iul. 10, 2026 0 24


O femeie din satul Căseiu, care susținea că a fost agresată fizic de vecinii săi și amenințată ulterior cu moartea, a cerut în instanță ordin de protecție împotriva acestora. Judecătoria Dej a respins ca neîntemeiată cererea.

Instanța a constatat că probele administrate în cauză nu au dovedit existența unui pericol real din partea celor trei pârâți.
Potrivit cererii depuse la data de 2 iulie, reclamanta a arătat că, la data de 29 iunie, în jurul orei 20:30, vecinii săi au agresat-o în poarta locuinței. Femeia a susținut că unul dintre pârâți a trântit-o la pământ și a lovit-o peste mână, provocând căderea și spargerea telefonului mobil, în timp ce soția acestuia ar fi lovit-o cu o bâtă peste picioare. Reclamanta a mai afirmat că, ulterior incidentului, ar fi primit amenințări cu moartea din partea mai multor persoane apropiate familiei pârâților, atât direct, cât și prin intermediul rețelelor de socializare.
Femeia a precizat că fosta noră a fiului său a apelat numărul de urgență 112 și că la fața locului au ajuns mai multe echipaje de poliție. A mai declarat că a fost transportată la spital, unde i s-au administrat perfuzii, și că a prezentat instanței urme ale loviturilor de pe mână.
Reprezentanta reclamantei a solicitat admiterea cererii și emiterea ordinului de protecție pe o perioadă de 12 luni, cu obligarea pârâților la păstrarea unei distanțe de 30 de metri față de reclamantă și interzicerea oricărui contact.
Pârâții au contestat versiunea reclamantei. Unul dintre aceștia a declarat că nu este o persoană agresivă și că s-a limitat să despartă conflictul verbal dintre reclamantă și soția sa, fără a exercita acte de violență. Femeia pârâtă a susținut că discuția în contradictoriu s-a purtat pe stradă, fără împingeri sau lovituri. Al treilea pârât a declarat că nu se afla la locul incidentului, fiind plecat în oraș împreună cu fiul reclamantei.

În cursul ședinței de judecată, martora propusă de reclamantă, fosta parteneră a fiului acesteia, a declarat că a ajuns la fața locului după încheierea conflictului, aspect care a contrazis relatarea reclamantei potrivit căreia întreaga altercație s-ar fi petrecut de față cu ea. Instanța a reținut și că reclamanta, audiată în cadrul interogatoriului, a oferit inițial detalii despre modul în care ar fi fost lovită, pentru ca ulterior să nu mai poată preciza exact unde și de cine a fost lovită.

Martorul propus de pârâți, care se afla în trecere prin zonă, a confirmat existența unui conflict verbal între reclamantă și una dintre pârâte, oprit de intervenția unuia dintre pârâți, fără să fi observat acte de violență fizică.

Pe parcursul procesului, uneia dintre pârâte i s-a făcut rău în sala de judecată, fiind necesară chemarea unui echipaj de ambulanță prin serviciul 112, iar ședința a fost suspendată temporar. După acordarea îngrijirilor medicale, procesul a continuat.

În motivarea soluției, instanța a arătat că, din analiza declarațiilor părților și martorilor, nu a putut fi identificată o tabără agresoare și una agresată, conflictul din 29 iunie având mai degrabă elementele unei încăierări la care au contribuit toate persoanele implicate. Instanța a subliniat că actele medicale depuse la dosar nu au putut face dovada legăturii de cauzalitate directe cu incidentul relatat de reclamantă.

Judecătoria Dej a reținut că, potrivit Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, emiterea unei astfel de măsuri presupune dovedirea unei stări de pericol reale și actuale pentru viața sau integritatea persoanei, generată de acte de violență de o anumită gravitate. Instanța a apreciat că, în lipsa unor probe certe, aplicarea principiului in dubio pro reo impune respingerea cererii, cu atât mai mult cu cât un ordin de protecție presupune restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale ale persoanei împotriva căreia se emite.

De asemenea, instanța a observat că reclamanta a declarat în fața instanței că nu îi este frică de pârâți, element avut în vedere la aprecierea inexistenței unei stări reale de pericol.

Instanța a respins și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, reținând culpa procesuală a acesteia în declanșarea litigiului. Totodată, a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 1.968 de lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu al pârâților.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Dej.

,

Nici un comentariu

Scrie un comentariu