Răsturnare de situație în cazul fostului primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș, Curtea de Apel Cluj dispune definitiv confiscarea a 150.000 de dolari în dosarul de corupție / Un judecător a formulat opinie separată
ActualitateTop News by Mihai Prodan - iul. 02, 2026 0 358
Curtea de Apel Cluj a admis în urmă cu câteva zile apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție și a schimbat în totalitate soluția pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul privind confiscarea specială a sumei de 150.000 de dolari atribuite fostului primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
Curtea de Apel a admis apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție și a schimbat în totalitate soluția pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul privind confiscarea specială a sumei de 150.000 de dolari atribuite fostului primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Prin hotărârea definitivă pronunțată la 18 iunie 2026, instanța a dispus confiscarea specială, prin echivalent în lei la cursul BNR din momentul executării, a sumei pe care a apreciat-o drept folos obținut din infracțiunea de luare de mită.
Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, nu cu unanimitate. Unul dintre judecătorii completului a formulat opinie separată și a susținut menținerea hotărârii Tribunalului Maramureș, care respinsese solicitarea DNA.
Istoricul dosarului cunoscut sub numele Mită pentru pirită
Cazul își are originea în rechizitoriul DNA din 19 septembrie 2018, prin care Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată pentru luare de mită, alături de alți patru inculpați, printre care Marco Wermelinger și Cătălin Ioan Vereș. Procurorii au susținut că, în luna mai 2013, pe când era primar al municipiului Baia Mare și coordona activitatea Comisiei Municipale de Sistematizare a Circulației, Cherecheș ar fi pretins o sumă de bani de la reprezentantul Werco Trade AG pentru aprobarea autorizațiilor de acces al autovehiculelor de mare tonaj necesare transportului unei cantități mari de pirită aurifera achiziționate de la Remin Baia Mare.
Suma de 150.000 de dolari ar fi fost primită disimulat, prin două contracte de sponsorizare: unul de 60.000 de dolari, încheiat între Werco Trade AG și Primăria Baia Mare, și altul de 90.000 de dolari, încheiat între aceeași companie și Handbal Club Municipal Baia Mare, secția de fete. Din banii virați clubului sportiv, 50.000 de lei ar fi ajuns, printr-un contract de publicitate, la un trust de presă local controlat, potrivit acuzării, chiar de fostul primar.
Procesul penal privind faptele de luare de mită a fost afectat de trecerea timpului. În 2023, atât Tribunalul Maramureș, cât și Curtea de Apel Cluj au constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile pentru care Cherecheș fusese trimis în judecată. Curtea de Apel a admis însă parțial apelul parchetului și a trimis cauza spre rejudecare exclusiv cu privire la chestiunea confiscării speciale a sumei de 150.000 de dolari, aspect asupra căruia prima instanță omisese să se pronunțe.
Soluția Tribunalului Maramureș și motivarea acesteia
Rejudecând cauza limitat la problema confiscării, Tribunalul Maramureș a pronunțat, la 19 august 2025, sentința prin care a respins propunerea DNA. Instanța de fond a reținut că materialul probator nu a demonstrat, dincolo de orice dubiu rezonabil, întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită. Judecătorii au apreciat că banii proveniți din cele două contracte de sponsorizare au avut o destinație legală și au fost folosiți în interesul comunității: o parte din suma primită de la Primăria Baia Mare a fost folosită pentru achiziția de echipamente de joacă, iar o altă parte pentru organizarea festivalului Toamna Băimăreană, inclusiv pentru focuri de artificii la Sărbătoarea Castanelor.
Tribunalul a mai considerat îndoielnic argumentul acuzării potrivit căruia fostul primar ar fi obținut un beneficiu electoral indirect din sponsorizări, arătând că acesta fusese ales primar în 2012, iar următoarele alegeri urmau abia în 2016. De asemenea, instanța a apreciat că declarația inițială a lui Wermelinger, potrivit căreia inițiativa sponsorizării i-ar fi aparținut, nu a fost înlăturată de probele administrate.
Argumentele DNA în apel
Nemulțumiți de soluție, procurorii de la Serviciul Teritorial Cluj al DNA a formulat apel, susținând că probatoriul administrat în cauză, deși format din probe indirecte, dovedește dincolo de orice îndoială rezonabilă că fostul edil a condiționat eliberarea autorizațiilor de transport de plata unei sume suplimentare față de taxa legală datorată de solicitant. Parchetul a arătat că cererea inițială de eliberare a autorizațiilor de acces, depusă de firma care se ocupa de logistica transportului de pirită, a fost amânată în ședința comisiei de circulație din 8 mai 2013, fără vreun motiv legal explicat în documentele oficiale, în timp ce alte zece cereri aflate pe aceeași ordine de zi au fost soluționate favorabil.
Potrivit DNA, în intervalul cuprins între amânarea cererii și eliberarea autorizațiilor, la 13 mai 2013, printr-o ședință extraordinară a comisiei, au avut loc mai multe întâlniri și discuții purtate prin corespondență electronică între fostul primar, reprezentanții firmei elvețiene și intermediarii acesteia, în urma cărora s-a conturat oferta de sponsorizare. Procurorii au subliniat că, în forma inițială a contractului, întreaga sumă de 150.000 de dolari, echivalentă atunci cu 500.000 de lei, urma să revină Primăriei Baia Mare, iar abia ulterior, la solicitarea lui Cherecheș, majoritatea sumei, respectiv 90.000 de dolari, a fost direcționată către clubul de handbal, de unde o parte a ajuns la societatea de presă despre care ancheta a stabilit că aparținea în fapt fostului edil.
Un alt argument invocat de acuzare a vizat monitorizarea de către polițiștii locali, la dispoziția primarului, a traseului pe care circulau autovehiculele de mare tonaj înainte de emiterea autorizațiilor, în urma căreia două camioane au fost oprite și sancționate contravențional la 9 mai 2013, cu o zi înaintea transmiterii de către firma solicitantă a ofertei de sponsorizare către primărie.
Motivarea Curții de Apel Cluj
În decizia sa, Curtea de Apel Cluj a reținut, contrar interpretării date de Tribunalul Maramureș, că ansamblul probelor indirecte administrate în cauză, coroborate între ele, demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită, atât sub aspectul pretinderii, cât și al primirii folosului necuvenit. Instanța a subliniat că întregul mecanism al eliberării autorizațiilor, inclusiv amânarea nejustificată a cererii inițiale, informațiile distorsionate prezentate membrilor comisiei de circulație și monitorizarea polițienească a traseului, converg spre concluzia că fostul primar a condiționat îndeplinirea unui act ce intra în atribuțiile sale de acordarea sponsorizărilor.
Curtea a considerat nerelevant faptul că o parte din sumele primite de Primărie și de clubul de handbal au avut ulterior o destinație în interesul comunității, arătând că această împrejurare privește doar conduita ulterioară a inculpatului și poate fi avută în vedere la individualizarea unei eventuale pedepse, dar nu înlătură caracterul necuvenit al folosului obținut prin condiționarea unui act administrativ de plata unei sume suplimentare față de taxa legal datorată.
Referitor la posibilitatea dispunerii confiscării în condițiile în care răspunderea penală s-a prescris, instanța a amintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauza G.I.E.M. S.R.L. și alții împotriva Italiei, potrivit căreia măsura confiscării poate fi aplicată chiar și în absența unei condamnări, cu condiția ca instanța să constate întrunirea elementului material și a celui subiectiv al infracțiunii. Majoritatea completului a apreciat că această condiție este îndeplinită în cauză.
Opinia separată
Decizia nu a fost unanimă. Unul dintre judecătorii completului a formulat opinie separată, în sensul respingerii apelului DNA și menținerii soluției pronunțate de Tribunalul Maramureș. În motivarea opiniei separate se arată că standardul probei impune certitudine, iar nu simple probabilități sau suspiciuni, mai ales într-o cauză în care fapta penală nu a mai putut fi judecată pe fond din cauza prescripției. Potrivit acestei opinii, din probele administrate nu rezultă cu certitudine că banii proveniți din cele două contracte de sponsorizare ar fi constituit un folos necuvenit pentru fostul primar sau pentru entitățile beneficiare, motiv pentru care confiscarea specială ar fi disproporționată.
Divergența dintre cei doi judecători ai completului inițial a impus formarea unui complet de divergență din trei judecători, votul decisiv revenind celui de-al treilea magistrat desemnat de Curtea de Apel Cluj.
Alte dosare în care este implicat fostul primar
Decizia de confiscare vine într-un context în care Cătălin Cherecheș se află deja în executarea unei pedepse privative de libertate. Fostul primar al municipiului Baia Mare a fost condamnat definitiv, în noiembrie 2023, la cinci ani de închisoare cu executare, într-un dosar separat de luare de mită. Înainte de rămânerea definitivă a acelei sentințe, el a părăsit ilegal România, folosind actul de identitate al unei rude, și a fost prins ulterior în Germania, de unde a fost extrădat în România în cursul anului următor. În același context, soția și socrii fostului primar au fost condamnați la pedepse cu suspendare pentru că au încercat să mituiască o judecătoare de la Cluj implicată în judecarea dosarului de corupție al lui Cherecheș.
Fostul edil se confruntă și cu proceduri distincte privind averea sa, Curtea de Apel Cluj dispunând anterior confiscarea unor sume de bani constatate ca fiind nejustificate față de veniturile sale declarate.
Decizia din 18 iunie 2026 privind confiscarea celor 150.000 de dolari este definitivă.
Citește și:
