Inspector antifraudă fiscală, condamnat definitiv la Cluj pentru luare de mită, 4 ani de detenție
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 24, 2026 0 21
Un inspector antifraudă a fost condamnat definitiv în urmă cu câteva zile la Cluj la patru ani de închisoare în detenție după ce a fost prins primind nu mai puțin de 15.000 euro mită.
Curtea de Apel Cluj a pronunțat luni, 22 iunie, decizia definitivă în dosarul unui inspector din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, condamnat pentru luare de mită. Instanța a respins apelul inculpatului și a menținut pedeapsa de patru ani de închisoare în regim de detenție, aplicată inițial de Tribunalul Cluj prin sentința din 30 aprilie 2025.
Faptele reținute de instanțe
Inspectorul fiscal, angajat al Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 6 Cluj, a pretins și a primit de la un denunțător suma de 15.000 de euro în data de 1 aprilie 2022, în parcarea unei stații de carburant. Banii au fost solicitați în schimbul neîntocmirii unui dosar penal pentru evaziune fiscală pe numele fiului denunțătorului și al diminuării obligațiilor fiscale stabilite în sarcina acestuia din urmă, în urma unui control antifraudă.
Cazul a debutat în martie 2022, când cei doi inspectori din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală au efectuat un control inopinat la domiciliul unui tânăr care comercializase navigații auto online, ca persoană fizică neautorizată, fără a declara veniturile obținute. Suma rulată în perioada 2017-2021 depășea 4,8 milioane de lei, iar inculpatul i-a prezentat în mod repetat tânărului și tatălui său gravitatea situației, menționând că riscă o condamnare la închisoare între 7 și 15 ani pentru evaziune fiscală.
Ulterior, inspectorul i-a propus denunțătorului, tatăl tânărului controlat, o întâlnire în spatele aceleiași stații de carburant, în zona nesupravegheată de camerele benzinăriei. Acolo i-a solicitat suma de 15.000 de euro, stabilind că banii vor fi lăsați în portbagajul autovehiculului de serviciu, pe care l-a lăsat în mod deliberat descuiat.
Denunțătorul a plecat acasă, a pus suma într-o cutie de bomboane de culoare albă, sigilată cu bandă adezivă, și a depus-o în portbagajul mașinii inscripționate „ANAF Antifraudă”. Camerele de supraveghere ale unui imobil învecinat au surprins întregul schimb, inclusiv momentul în care inculpatul a verificat portbagajul timp de 36 de secunde după plecarea denunțătorului.
Înregistrarea care a sigilat condamnarea
La zece zile după remiterea banilor, denunțătorul s-a prezentat la Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, unde a formulat denunț. Autorizat ca și colaborator cu identitate reală, acesta s-a întâlnit cu inculpatul pe 13 aprilie 2022 într-o stație OMV, discuție înregistrată ambiental. În cadrul acestei convorbiri, denunțătorul i-a reproșat inspectorului că, deși i-a dat 15.000 de euro, nu a primit niciun beneficiu. Inculpatul nu a negat primirea banilor, ci a încercat să justifice ajutorul oferit: „Fiscalu! Că nu merge nicăieri!”, explicând că cel mai mare ajutor constă tocmai în faptul că nu a sesizat organele de urmărire penală.
Tot în aceeași discuție, inculpatul a recunoscut implicit că a redus din suma stabilită ca obligație fiscală: „2021, afară cu totul… 2020, jumătate din cât îi acolo… și din 700 lăsăm 300″.
Pe parcursul procesului, inculpatul a susținut că întâlnirile au avut un scop profesional legitim, respectiv îndrumarea contribuabilului în privința plăților online prin Spațiul Privat Virtual, și că nu a pretins și nici nu a primit vreo sumă de bani. A afirmat că s-a deplasat la portbagajul mașinii de serviciu deoarece l-a văzut pe denunțător umblând la aceasta, iar portbagajul era defect și rămânea întredeschis.
Curtea de Apel Cluj a înlăturat toate aceste apărări. Analiza înregistrărilor video a demonstrat că, la momentul la care denunțătorul a introdus cutia în portbagaj, inculpatul se afla în interiorul magazinului stației, fără câmp vizual spre mașina de serviciu. Mai mult, Curtea a reținut că inculpatul verificase de două ori, în prealabil, că mașina este descuiată, comportament incompatibil cu varianta prezentată în apărare.
Instanța a reținut de asemenea că declarațiile inculpatului au fost inconsecvente pe parcursul procesului și că sintagma „factor decizional”, folosită de inculpat atunci când l-a invitat pe denunțător la întâlnire, nu poate fi explicată prin scopul invocat al achitării a 998 de lei reprezentând obligații fiscale pe PFA: „o decizie în afara legii, cum e cea privind darea unei mite, avea nevoie de un astfel de factor”, a explicat instanța în motivarea consultată de actualdecluj.ro.
Pedeapsa de patru ani de închisoare corespunde minimului special prevăzut de lege, calculat prin majorarea cu o treime a limitelor infracțiunii de luare de mită, ca urmare a calității inculpatului de inspector cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor fiscale. Tribunalul Cluj a aplicat minimul special în considerarea datelor pozitive despre persoana inculpatului, absolvent de studii superioare, fără antecedente penale, căsătorit și cu un copil minor.
Pe lângă pedeapsa principală, instanța a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară pe 4 ani, exercitarea dreptului de a fi ales în funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a desfășura activitate de inspecție fiscală în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice.
Suma de 15.000 de euro identificată cu ocazia percheziției domiciliare și consemnată la contul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost confiscată special.
Denunțătorul a declarat și el apel, solicitând restituirea celor 15.000 de euro pe care susține că i-a dat sub constrângere. Curtea de Apel Cluj a respins și această cale de atac, apreciind că nu sunt întrunite condițiile constrângerii morale prevăzute de Codul penal.
Instanța a reținut că pericolul invocat de denunțător, condamnarea penală a fiului său, nu era iminent și nici inevitabil, dat fiind că inculpatul însuși îi oferise o soluție legală: declararea voluntară a veniturilor și achitarea obligațiilor fiscale, cu evitarea penalităților. Totodată, pericolul nu era injust, întrucât, dacă fiul denunțătorului comisese o infracțiune, sesizarea organelor judiciare reprezenta o obligație legală a inspectorilor, iar nu o amenințare nelegitimă.
Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă. Citește și:
