Femeie condamantă definitiv la Cluj la 20 de ani după ce și-a sugrumat soacra și a aruncat-o în fântână
Actualitate by Actual de Cluj - mai 28, 2026 0 15
Curtea de Apel Cluj a respins ieri, 27 mai, apelul formulat de o femeie de 64 de ani din Maramureș, condamnată de Tribunalul Maramureș la 20 de ani și 8 luni de închisoare pentru uciderea soacrei sale de 92 de ani și profanarea cadavrului acesteia. Decizia este definitivă.
Fapta s-a petrecut pe 17 mai 2024, în locuința victimei din localitatea Rona de Sus, din județul Maramureș. Bătrâna, care trăia în condiții extrem de precare, aproape complet imobilizată și cu vederea compromisă, a fost sugrumată de noră în propria casă. Cadavrul a fost transportat ulterior până la un bazin de colectare a apei, aflat în grădina proprietății, la 151 de metri de locuință, unde a fost aruncat cu intenția de a simula un accident.
Pro TV relata la acea vreme:
Conform actelor de la dosar consultate de actualdecluj.ro, între inculpată și victimă exista o relație tensionată, aspect confirmat de mai mulți martori. Inculpata se temea că bătrâna ar putea lăsa averea familiei către rudele din familia cu care exista un conflict mai vechi legat de terenuri și procese civile. Martorii au relatat că inculpata se plângea frecvent de soacra sa și folosea expresii precum „nu mai moare odată, îmi mănâncă zilele”. Au fost descrise conflicte repetate, inclusiv episoade în care inculpata ar fi agresat-o verbal sau fizic pe victimă.
Starea de sănătate a victimei era grav degradată. Aceasta avea probleme de vedere, pierderi de memorie și se deplasa cu dificultate, sprijinindu-se de bastoane, mătură sau alte obiecte. Mai mulți martori au arătat că bătrâna nu se putea deplasa singură decât pe distanțe foarte scurte și că poarta gospodăriei era ținută încuiată pentru a nu ieși. Locuința în care trăia era extrem de murdară, fără condiții minime de trai, iar în interior au fost găsite fecale, urină și obiecte aruncate în dezordine.
La data de 16 mai 2024, fiul victimei a plecat la o mănăstire, fiind condus la gară de inculpată. În aceeași seară, inculpata a revenit la imobilul nr. 240, unde mai mulți martori au ajutat-o să lege un taur scăpat din grajd. Unul dintre martori a declarat că a observat-o atunci pe victimă ieșind din anexă, iar inculpata i-a strigat să intre în casă. Acesta a fost ultimul moment în care bătrâna a fost văzută în viață.
Imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată că inculpata a rămas în noaptea de 16 spre 17 mai la imobilul nr. 240, deși în mod obișnuit dormea la locuința sa de la nr. 267. În cursul zilei de 17 mai, aceasta a fost singura persoană aflată în preajma victimei. Potrivit concluziilor instanței, în acel interval a avut loc acțiunea de sugrumare sau astupare a căilor respiratorii ale victimei, urmată de transportarea cadavrului în bazinul de apă aflat în spatele grădinii.
În dimineața zilei de 17 mai, inculpata a mers la nr. 240 și a rămas acolo până aproape de prânz. Ulterior s-a deplasat la Sighetu Marmației, iar seara a revenit la locuință. În aceeași zi a reclamat la 112 un conflict privind depozitarea unor cauciucuri pe terenul său de către familia cu care se afla în conflict. Martorii au relatat că inculpata încerca să inducă ideea că membrii acelei familii ar fi luat-o pe victimă pentru a-i obține averea.
În noaptea de 17 spre 18 mai, camerele de supraveghere au surprins-o pe inculpată revenind la imobilul nr. 240 și rămânând acolo până dimineață. În tot acest interval nu a existat nicio altă persoană prezentă în gospodărie. Instanța a reținut că inculpata a transportat cadavrul prin grădină, profitând de vegetația înaltă și de terenul izolat, până la bazinul de apă aflat la aproximativ 150 de metri de casă, unde l-a aruncat pentru a simula un accident.
La 18 mai, inculpata a început să vorbească despre dispariția victimei și să susțină că aceasta ar fi fost luată de rudele cu care familia se afla în conflict. Martorii și polițiștii au remarcat comportamentul agitat al inculpatei și faptul că repeta constant că nu ea a omorât-o pe bătrână. În timpul căutărilor efectuate de poliție, inculpata și soțul ei au încercat să facă ordine în locuința victimei și au insistat ca verificările să se facă în alte zone decât grădina unde se afla bazinul de apă.
Polițiștii au observat că anexa în care locuia victima era încuiată cu cheia și că inculpata încerca permanent să direcționeze suspiciunile asupra altor persoane. De asemenea, aceasta a afirmat în repetate rânduri că victima este moartă și că cineva urma să îi arunce cadavrul în curte, deși la acel moment trupul nu fusese încă descoperit.
În dimineața zilei de 19 mai 2024, inculpata a mers la biserică și i-a spus preotului că soacra ei a fost găsită moartă în fântână și că trebuie găsit criminalul. Cu toate acestea, poliția nu fusese încă anunțată oficial despre descoperirea cadavrului. Ulterior, echipele de poliție au reluat căutările și au găsit trupul victimei în bazinul de apă din spatele grădinii.
Cadavrul a fost descoperit cu fața și pieptul la suprafața apei, îmbrăcat complet, însă desculț. Mâinile erau încleștate, iar pe corp existau urme de violență. În apropierea bazinului au fost observate zone cu iarba culcată și urme care indicau târârea corpului. Expertiza medico-legală a stabilit că moartea a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice, posibil prin sugrumare. Victima prezenta echimoze la nivelul feței și gâtului, infiltrații sanguine și alte leziuni produse prin comprimare și lovire cu corp dur. Medicii legiști au concluzionat că decesul putea data din 17 mai 2024 și că înecul este exclus.
Convorbirile înregistrate ulterior între inculpată și soțul său, în timpul testării poligraf, relevă discuții despre necesitatea menținerii aceleiași versiuni a faptelor și despre întârzierea anunțării descoperirii cadavrului. Inculpata afirma că „dacă raportam mai repede, găseam amprente” și îi cerea soțului să nu schimbe declarațiile pentru a nu fi considerați autori împreună. Din aceleași discuții rezultă preocuparea acesteia pentru dispariția urmelor și pentru construirea unui scenariu prin care vina să fie atribuită altor persoane.
Instanța de apel a apreciat că probele administrate demonstrează vinovăția inculpatei dincolo de orice îndoială rezonabilă, reținând că aceasta „este singura persoană care a fost surprinsă de camerele de supraveghere ale Primăriei, instalate pe strada principală, intrând și ieșind din curtea imobilului unde a fost comisă fapta în perioada de referință, poarta fiind încuiată, lipsa urmelor de forțare a încuietorii porții și a ușii de acces în locuința victimei, inculpata fiind singura persoană care a avut acces la chei în perioada 16.05.2024, orele 17:00 – 18.05.2024, orele 9:00″.
Curtea a mai reținut că inculpata a indicat, înainte de orice stabilire medico-legală, atât faptul că victima a fost ucisă, cât și modalitatea concretă, sugrumarea. Unui martor i-a spus direct: „voi nu vedeți că nu e înecată, că a fost strangulată”. Comportamentul său în fața anchetatorilor, inclusiv înregistrările din sala de așteptare a parchetului din ziua testului poligraf, în care discuta cu soțul ei cum să coreleze declarațiile și se lăuda că amprentele nu mai există, a fost calificat de instanță drept unul manipulator și constant nesincer.
Raportul de expertiză psihiatrică a concluzionat că inculpata prezenta la data faptei o tulburare mixtă de personalitate, cu discernământ păstrat. Psihologii au descris o personalitate cu tendință de a manipula oamenii și evenimentele în scop personal, care lasă aparența deschiderii și transparenței ascunzând în realitate ceea ce gândește cu adevărat.
Inculpata a primit o pedeapsă principală de 20 de ani de închisoare pentru omor calificat, la care s-a adăugat un spor de 8 luni pentru infracțiunea de profanare de cadavru, pedeapsa rezultantă fiind de 20 de ani și 8 luni. Din aceasta se scade perioada arestului preventiv, care a început pe 12 iunie 2024. Curtea de Apel Cluj a confirmat integral soluția primei instanțe și a obligat-o pe inculpată la plata a 2.000 de lei cheltuieli judiciare. Decizia e definitivă.
