Clujean prins cu 113 km/h în localitate, amendat cu aproape 2.000 de lei și fără permis 90 de zile. Judecătoria Cluj-Napoca i-a respins contestația după aproape doi ani
Actualitate by Mihai Prodan - mai 26, 2026 0 13
Un bărbat din Cluj-Napoca a pierdut vineri, 22 mai, procesul prin care contesta o amendă rutieră aplicată în octombrie 2024. Judecătoria Cluj-Napoca a respins plângerea ca neîntemeiată, la aproape doi ani de la momentul faptei, confirmând atât amenda de 1.822,5 lei, cât și suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile.
Fapta s-a petrecut pe 3 octombrie 2024, pe DN1C, în zona localității Bunești. Aparatul radar montat pe o autospecială MAI a înregistrat autoturismul marca Peugeot al bărbatului cu viteza de 113 km/h, deși limita legală în acel sector era de 50 km/h, adică o depășire de 63 km/h față de limita admisă. Polițiștii i-au aplicat pe loc o amendă de 1.822,5 lei, echivalentul a 9 puncte-amendă, și au reținut permisul pentru 90 de zile.
Bărbatul a contestat procesul-verbal la Judecătoria Cluj-Napoca la 16 octombrie 2024, susținând că nu ar fi circulat cu viteza reținută de radar și că nu i s-a prezentat la fața locului înregistrarea video care să confirme că măsurătoarea îi aparținea lui și nu unui alt vehicul din trafic. A cerut instanței să verifice filmarea, buletinul de verificare metrologică al aparatului și a invocat principiul „in dubio pro reo”, adică beneficiul îndoielii, în cazul în care înregistrarea nu ar fi fost concludentă.
În apărarea sa, bărbatul a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la prezumția de nevinovăție și la standardele probatorii aplicabile în materie contravențională. A făcut trimitere la trei cauze în care România a fost parte. Argumentul central era că, deși procesul-verbal beneficiază de o prezumție relativă de legalitate, instanța are obligația să verifice efectiv dacă fapta a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu respectarea dreptului la apărare. IPJ Cluj a răspuns cu propria listă de cauze CEDO, invocând trei hotărâri CEDO – contra României, contra Franței și contra Suediei, prin care instanța europeană a statuat că prezumția de legalitate a proceselor-verbale contravenționale este compatibilă cu Convenția, cu condiția ca această prezumție să poată fi răsturnată prin probe contrare, ceea ce în acest caz nu s-a întâmplat.
Instanța a analizat înregistrarea video depusă de Inspectoratul de Poliție Județean și a constatat că aceasta „surprinde autoturismul condus de petent, numărul de înmatriculare al acestuia, precum și viteza de deplasare de 113 km/h”, cu respectarea tuturor cerințelor tehnice prevăzute de normele de metrologie legală. Societatea Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a confirmat în scris că limita de viteză pe acel sector era într-adevăr de 50 km/h, semnalizată prin indicatoare rutiere.
Judecătorul a concluzionat că fapta contravențională a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, respingând toate apărările bărbatului. În privința celor 90 de zile de suspendare a permisului, instanța a reținut că această sancțiune complementară nu poate fi înlăturată de instanță, conform unei decizii obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarul a fost înregistrat în octombrie 2024 și soluționat abia în mai 2026, la aproape doi ani distanță. Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Fotografie cu caracter ilustrativ
