Fostă secretară a PSD Maramureș, condamnată definitiv pentru trafic de influență la Cluj: vindea promisiuni de angajare pe mii de euro
Actualitate by Actual de Cluj - mai 22, 2026 0 17
Rodica Monica Covaci, fostă secretară a organizației județene PSD Maramureș, a fost condamnată definitiv ieri pentru trafic de influență în formă continuată, după ce Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul formulat împotriva sentinței Tribunalului Maramureș din martie 2025.
Alături de ea, în același dosar au fost condamnate definitiv și coinculpatele Maria Coste, asistentă medicală la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, și Simona Alina Vaida, pentru cumpărare de influență, respectiv complicitate la cumpărare de influență.
Covaci a fost ridicată în 15 decembrie 2022 chiar din sediul PSD Maramureș de ofițerii Serviciului Județean Anticorupție Maramureș, reținută, arestată preventiv și apoi arestată la domiciliu până în 4 mai 2023. Conducerea PSD s-a dezis rapid de ea, liderul județean Gabriel Zetea declarând public că „nu are absolut nicio treabă cu PSD Maramureș”. Cei care o cunoșteau descriau însă o altă realitate: Covaci deținea cheile sediului partidului, încasa bani, făcea plăți și convoca ședințe.
Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, în perioada 2017-2022, Covaci a pretins și a primit în total 9.700 de euro și 300 de lei de la șase persoane, „lăsându-i să creadă că are influență (direct sau prin intermediul unor persoane cu funcții în sistemul public de sănătate ori în Parlamentul României) asupra unor funcționari publici din cadrul Spitalului Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare, a Ministerului Apărării Naționale și din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Baia Mare”. În schimbul banilor, promitea că va facilita promovarea unor concursuri de angajare pe posturi de asistent medical, brancardier sau subofițer și că va urgenta eliberarea unor acte de identitate fără programare prealabilă.
Mecanismul era invariabil același. Covaci se prezenta ca o persoană cu relații la vârful sistemului medical și politic, le dădea viitorilor candidați asigurări că nu trebuie să se pregătească pentru examen, că e suficient să plătească, și îi amâna la nesfârșit când promisiunile nu se materializau. O victimă a declarat că „a înțeles că sunt și alte persoane care au făcut aceleași demersuri” și că „nu va mai fi necesar să facă alte demersuri precum înscrierea sau participarea la vreun concurs”. Când cei păgubiți o contactau pentru a-și recupera banii, Covaci invoca fie că e bolnavă și trebuie să meargă la spital, fie că i-a murit mama.
Cea mai mare sumă, 3.000 de euro, a provenit de la o femeie care voia să se angajeze asistentă medicală. Aceasta a contractat un credit bancar de 15.000 de lei, a schimbat suma în euro și a dus banii personal la sediul PSD Maramureș, de pe bulevardul București din Baia Mare, în prezența Mariei Coste și a fiicei acesteia. Covaci a asigurat-o că suma va ajunge la fosta manager a spitalului, numită de inculpată drept persoana cu influență decisivă, „întrucât toată lumea știa că a fost managerul Spitalului Județean din Baia Mare și că are influență asupra celor care organizează concursurile de angajare pe diferite posturi”. Femeia a participat la trei concursuri, le-a picat pe toate și nu și-a recuperat niciodată banii.
Doi bărbați care voiau să se angajeze subofițeri sau sergenți în unitățile militare au primit asigurări că Covaci cunoaște „o rudă care deține o funcție înaltă în Parlamentul României” și care ar putea interveni pe lângă Ministerul Apărării Naționale. Unul a dat 2.500 de euro, celălalt 1.000 de euro, prin intermediul Mariei Coste. Niciunul nu a fost angajat. Un al patrulea prejudiciat, un bărbat al cărui soție era internată în spital și care dorea un post de brancardier, a dat 1.400 de euro, ajungând la Covaci tot prin intermediara Maria Coste. A participat la concursuri fără succes și s-a angajat în final pe cont propriu, profitând de contextul pandemiei. Covaci i-a reținut și suma de 1.800 de euro pe care Maria Coste i-o remisese pentru propriul post pe durată nedeterminată, confirmând ulterior că „banii au ajuns acolo unde a trebuit”, deși în realitate îi folosise în interes personal.
Al șaselea act material a implicat-o pe Simona Alina Vaida, care în septembrie 2022 a intermediat remiterea sumei de 300 de lei de la fratele și cumnata sa, sosiți din străinătate cu actele de identitate expirate. Convorbirea telefonică interceptată în care Covaci pretinde suma este reprezentativă pentru modul ei de operare: când coinculpata a insistat la telefon să afle cât trebuie să plătească, Covaci i-a tăiat scurt discuția, știind că e ascultată: „No hai, nu mai vorbim la telefon că m-or auzi și alții. Dă-mi pace”. ”Chiar inculpata în cursul acestei convorbiri încearcă să evite discuţia despre bani, cunoscând şi caracterul ilicit al faptei în momentul”, a considerat Curtea în motivarea consultată de actualdecluj.ro. Să facem în acest context mențiunea că inculpata Covaci are doar 10 clase absolvite.
În faza de judecată, Covaci a retractat declarațiile din cursul urmăririi penale, susținând că fusese presată de polițiști și procurori cu promisiunea că va fi lăsată acasă. Curtea a respins categoric această versiune, constatând că la momentul arestării preventive, atât inculpata personal, cât și avocatul ales declaraseră că „nu a negat niciun moment săvârșirea faptelor, își asumă atât consecințele, cât și modalitatea în care au fost săvârșite”. Mai mult, declarația de recunoaștere fusese dată ulterior arestării, în prezența aceluiași avocat ales, ceea ce infirmă complet teoria presiunilor.
Dintre cele trei inculpate, una singură a atacat decizia cu apel – Rodica Monica Covaci a declarat apel. Celelalte două coinculpate, Maria Coste și Simona Alina Vaida, nu au atacat sentința, iar cauza lor fusese judecată în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției încă din prima instanță. Covaci a invocat mai multe motive în apel. În primul rând, a solicitat schimbarea încadrării juridice din trafic de influență în înșelăciune. Argumentul central era că victimele fuseseră pur și simplu înșelate, nu că ar fi cumpărat în mod conștient o influență ilicită, și că funcționarii publici menționați nu aveau atribuții directe în angajările promise. Dacă această schimbare ar fi fost admisă, ar fi atras două consecințe majore: prescripția răspunderii penale pentru o parte din fapte și declinarea competenței la judecătorie, ceea ce ar fi putut atrage nulitatea întregii proceduri de la tribunal. În al doilea rând, a invocat nulitatea absolută a întregii proceduri, susținând că la Tribunalul Maramureș completul de judecată care i-a judecat cauza nu ar fi fost legal specializat în materia infracțiunilor de corupție, lipsind anumite decizii formale ale președintelui instanței. În al treilea rând, a invocat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate de ofițerii Direcției Generale Anticorupție prin delegare, bazându-se pe o decizie recentă a Înaltei Curți care restrângea competența acestora. În subsidiar, dacă toate excepțiile și schimbarea de încadrare ar fi fost respinse, a solicitat achitarea, negând că ar fi primit vreodată bani sau că ar fi lăsat pe cineva să creadă că are influență. Toate aceste motive au fost respinse de Curte.
Apărarea principală în apel la Cluj a urmărit schimbarea încadrării juridice din trafic de influență în înșelăciune, cu consecința că o parte din fapte ar fi prescrise și că întreg dosarul ar fi fost de competența judecătoriei, nu a tribunalului. Curtea a respins și această teză, stabilind că diferența esențială dintre cele două infracțiuni ține de atitudinea celui care dă banii: în înșelăciune victima este de bună-credință, indusă în eroare, pe când în traficul de influență „cel care dă banii este de rea-credință și urmărește ca autorul să determine funcționarul să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu”. Inculpata a invocat și că unii funcționari publici menționați nu aveau atribuții directe în angajările promise, dar instanța a arătat că infracțiunea poate fi săvârșită și indirect, prin intermediul altei persoane cu pretinsă influență, nefiind necesar ca agentul să numească explicit funcționarul vizat, „suficient fiind să-l fi determinat numai prin calitatea acestuia”.
Pedepsele au rămas neschimbate. Rodica Monica Covaci, singura dintre cele trei inculpate care a atacat cu apel sentința instanței de fond, primește 2 ani cu suspendare sub supraveghere pe 3 ani, cu interdicția de a ocupa funcții publice sau de a exercita autoritatea de stat pe durata pedepsei complementare de 2 ani, și va presta 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la servicii publice Baia Mare sau la Inspectoratul Școlar Județean Maramureș. De la ea se confiscă 9.700 de euro și 300 de lei. Maria Coste a primit 1 an și 4 luni cu suspendare pe 2 ani și 6 luni, cu 70 de zile de muncă în folosul comunității. Simona Alina Vaida a primit 1 an cu suspendare pe 2 ani, cu 60 de zile de muncă în folosul comunității. Decizia este definitivă.
