Fraudă cu fonduri europene: Parchetul European deschide proces, Tribunalul Cluj a pronunțat condamnarea ieri

Actualitate by Actual de Cluj - apr. 29, 2026 0 20

O femeie a fost condamnată ieri la Cluj pentru fraudă cu bani europeni într-un proces al Parchetului European.

Tribunalul Cluj a condamnat ieri o femeie din județul Bistrița-Năsăud pentru fraudă cu fonduri europene în cadrul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman, derulat în Comuna Rodna. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul European (EPPO) – Biroul Teritorial Cluj-Napoca.

Inculpata, angajată a primăriei, a fost condamnată la 1 an și 8 luni închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație improprie la folosirea de documente false în scopul obținerii de fonduri europene, în formă continuată. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de 2 ani, iar inculpata va presta și 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria Maieru sau Primăria Comunei Rodna.

Potrivit rechizitoriului și acordului de recunoaștere a vinovăției, faptele au vizat proiectul POCU „Rodna, măsuri integrate pentru o comunitate solidară” (cod SMIS 115056), al cărui beneficiar a fost Comuna Rodna, finanțat din Fondul Social European.
Primul capăt de acuzare în procesul de fraudă a vizat procedura de achiziție a unor servicii de formare profesională. Inculpata, prin firma sa, a depus la Primăria Comunei Rodna șase înscrisuri falsificate, prin care își atesta o experiență similară pe care nu o deținea — societatea fusese înființată abia în decembrie 2017, nu avea angajați și nu derulase niciun program de formare profesională până la data depunerii ofertei. Pe baza documentelor false, firma a obținut contractul și a emis facturi în valoare totală de 140.000 de lei, achitate de primărie. Ulterior, beneficiarul a solicitat de la autoritatea de management suma de 137.200 de lei — cerere care a fost însă respinsă, astfel că prejudiciul din acest act material a rămas în faza de tentativă.

Al doilea capăt de acuzare a constat în obținerea ilegală a funcției de manager de proiect. Inculpata ar fi depus la primărie un CV cu date inexacte și două adeverințe false emise în numele unei asociații prin care atesta o experiență de conducere și coordonare de peste cinci ani — condiție obligatorie pentru post. Adeverințele nu fuseseră semnate de persoana al cărei nume apărea pe ele, fapt stabilit prin expertiză criminalistică. Numită în funcție pe baza acestor documente, inculpata a generat cheltuieli salariale decontate efectiv de autoritatea de management în valoare de 36.121,53 lei (echivalentul a 7.948 euro), la care se adaugă cheltuieli indirecte de 5.418,23 lei — un prejudiciu total de 40.708,96 lei.

Conform motivării instanței, un element esențial în individualizarea pedepsei l-a constituit faptul că inculpata a achitat integral prejudiciul — suma de 41.539,76 lei — printr-un ordin de plată din 5 decembrie 2025, înainte de pronunțarea sentinței. Ca urmare, măsura sechestrului asigurător fusese deja ridicată.

Instanța a reținut în motivare că inculpata „a depus eforturi pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii” și a apreciat că pedeapsa orientată spre minimul special este justificată, întrucât aceasta „se află la primul contact cu legea penală și a recunoscut comiterea infracțiunii atât în cursul urmăririi penale, cât și prin acordul de recunoaștere a vinovăției, cooperând pe deplin cu organele de urmărire penală”.

Cu privire la decizia de a nu dispune executarea efectivă a pedepsei, tribunalul a motivat că „perspectiva executării pedepsei închisorii în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni constituie un veritabil impediment în săvârșirea de noi infracțiuni”, asigurând astfel rolul preventiv al sancțiunii. Totodată, instanța a precizat că „amânarea aplicării pedepsei ar fi fost mult prea blândă raportat la gravitatea faptei”.

”Evaluând circumstanțele reale ale faptei, instanța are în vedere împrejurarea că inculpata în baza aceleași rezoluții infracționale a depus înscrisuri false, precum și înscrisuri inexacte/incomplete și astfel a riscat să cauzeze un prejudiciu bugetului Uniunii Europene și bugetului național în valoare de 137.200 RON, fără TVA, (primul act material rămânând în forma tentativei) și s-a cauzat efectiv un prejudiciu în valoare de 40.708,96 lei (al doilea act material comis în formă consumată), din care 36.121,53 RON (echivalentul a 7.948 EUR) reprezentând cheltuielile salariale și contribuțiile aferente și 5.418,23 RON cheltuielile indirecte”, a arătat instanța.

Pe lângă pedeapsa principală, instanța a aplicat și o pedeapsă complementară: timp de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii, inculpata nu va putea fi aleasă în funcții publice și nu va putea ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Pe durata termenului de supraveghere, inculpata are obligația să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune Bistrița-Năsăud, să anunțe orice schimbare de locuință sau deplasare mai lungă de 5 zile și să urmeze un program de reintegrare socială.

Acțiunea civilă formulată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Direcția Generală Programe Europene Capital Uman a fost lăsată nesoluționată, întrucât între părți nu s-a încheiat o tranzacție sau acord de mediere — calea civilă rămâne astfel deschisă.

Să precizăm, dosarul a fost instrumentat de EPPO – Biroul Teritorial Cluj-Napoca și a ajuns în instanță prin intermediul unui acord de recunoaștere a vinovăției, procedură care a permis reducerea cu o treime a limitelor legale de pedeapsă. Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.

Nici un comentariu