Condamnat definitiv pentru șantaj la Cluj: un bărbat care exploata anunțuri de escortă pentru a extorca 18 victime, trimis după gratii
Actualitate by Mihai Prodan - apr. 23, 2026 0 29
Curtea de Apel a pronunțat astăzi o decizie definitivă în cazul unui bărbat acuzat de una dintre cele mai prolifice scheme de șantaj judecate recent: 18 victime, 54 de acte materiale și un prejudiciu total de peste 88.000 de lei.
Un bărbat în vârstă de 30 de ani a fost condamnat definitiv astăzi la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, după ce Curtea de Apel a respins ca nefondate atât apelul formulat de Parchet, cât și cel al inculpatului, menținând în totalitate sentința pronunțată în octombrie 2025 de judecătoria de fond.
Potrivit dosarului, în perioada august 2022 – mai 2023, inculpatul a publicat pe site-ul Publi24 mai multe anunțuri false prin care pretindea că oferă servicii sexuale și de escortă. Scopul real nu era prestarea vreunui serviciu, ci identificarea unor persoane vulnerabile pe care să le șantajeze ulterior.
După ce victimele contactau numărul din anunț, inculpatul le transmitea prin WhatsApp fotografii cu ei înșiși, cu soții, părinți sau prieteni, pe care le obținea de pe rețelele sociale, și le amenința cu acte grave de violență față de ei sau față de membrii familiei dacă nu virau imediat sume de bani prin aplicația Revolut. În unele cazuri, se prezenta ca membru al unui clan interlop pentru a amplifica starea de teamă.
Sumele cerute variau de la 100 de lei până la peste 12.000 de lei per victimă, iar prejudiciul total produs celor 18 persoane vătămate a depășit 88.400 de lei. Doar o parte infimă a fost restituită.
Din multitudinea de acte documentate am reținut unul exemplificativ: în 20 august 2022 în jurul orei 22.30 în urma accesării site-ului „Publi24”, secțiunea „matrimoniale”, una dintre victime a identificat un anunț care nu avea atașat nicio descriere, dar cu mențiunea că detaliile se discută pe platforma Whatsapp, fiind indicat un număr de telefon. Persoana vătămată a purtat o conversație pe numărul indicat, cu privire la tarifele pentru serviciile sexuale, care erau în sumă de 500 lei, dar a renunțat la ideea de a mai apela la astfel de servicii contra cost. A doua zi persoana vătămată a fost contactată telefonic cu număr ascuns, iar când a răspuns a constatat că la telefon este un bărbat, care i-a solicitat să acceseze aplicația Whatsapp. Accesând aplicația WhatsApp, persoanei vătămate i s-au transmis două fotografii – una care îl reprezenta și alta cu soția acestuia, solicitându-i-se să remită suma de 500 lei, cu mențiunea că dacă nu transmite banii, o să treacă la „alte fapte” si că se va deplasa la salonul soției sale. Fiindu-i teamă, persoana vătămată a remis suma de 500 de lei, prin intermediul aplicației „Revolut” către un număr de telefon.
La scurt timp după ce persoana vătămată a remis suma de 500 lei, a fost contactată, tot prin intermediul aplicației Whatsapp de către inculpat, de pe același număr de telefon, și raportat la aceleași mijloace de constrângere, i-a solicitat să achite despăgubiri pentru situația creată, ocazie cu care i s-a pretins suma de 5000 lei. În final, în ziua respectivă, persoana vătămată a achitat suma de 700 lei, prin intermediul aplicației „Revolut”, către acelasi număr de telefon.
Modul de operare:
Inculpatul și-a creat un cont pe platforma Publi24, folosind o adresă de email anonimă, prin intermediul căruia a publicat mai multe anunțuri false ce pretindeau oferirea de servicii sexuale și de escortă contra cost, însoțite de fotografii cu femei. Anunțurile nu conțineau detalii, ci invitau persoanele interesate să contacteze un număr de telefon prin aplicația WhatsApp. În realitate, nu exista nicio escortă — scopul unic al anunțurilor era atragerea unor persoane dispuse să plătească pentru astfel de servicii, pentru a le putea șantaja ulterior.
După ce o persoană contacta numărul din anunț și purta o scurtă conversație despre tarife sau disponibilitate, inculpatul trecea la faza de intimidare. Accesând profilurile de Facebook și Instagram ale victimelor, le trimitea prin WhatsApp fotografii cu ei înșiși, cu soții, părinți, frați sau prieteni, demonstrând că le cunoaște identitatea și cercul social. Apoi cerea urgent sume de bani „pentru deranjul creat” sau „pentru că a ținut ocupată persoana din anunț”, amenințând că va dezvălui familiei și cunoscuților că victima a accesat site-ul în căutare de servicii sexuale sau că va trimite „băieții” să facă rău persoanei și familiei acesteia. Pentru a amplifica starea de teamă, se prezenta ca membru al unui clan interlop.
Plata era solicitată exclusiv prin aplicația Revolut, la numere de telefon indicate de inculpat, banii ajungând în conturi deschise pe numele său, al tatălui sau al fratelui său. Odată efectuat primul transfer, inculpatul nu se oprea — revenea cu noi cereri, invocând că „șeful nu este mulțumit”, că există „probleme cu organizația” sau că suma plătită anterior a fost insuficientă, escaladând amenințările până la promisiuni explicite de împușcare, înjunghiere sau incendiere a locuinței. Unele victime au plătit în zeci de tranșe pe parcursul mai multor luni, inculpatul cerând uneori să fie trecută la descrierea tranzacției mențiunea „avans chirie” sau „datorie chirie” pentru a camufla originea banilor.
Inculpatul a recunoscut integral faptele încă din faza de judecată în primă instanță, solicitând aplicarea procedurii simplificate. Instanța de fond a schimbat încadrarea juridică din 18 infracțiuni distincte de șantaj într-o singură infracțiune de șantaj în formă continuată cu 54 de acte materiale, reținând că toate faptele au izvorât dintr-o rezoluție infracțională unică.
Parchetul a atacat sentința, solicitând revenirea la forma concursului de infracțiuni și o pedeapsă mai mare. Curtea de Apel a respins argumentul, statuând că intercalarea cronologică a celor 54 de acte materiale — inculpatul gestionând simultan, de pe același telefon, amenințări îndreptate către mai multe victime în același timp — dovedește o rezoluție infracțională unică și continuă, nu hotărâri infracționale distincte pentru fiecare persoană.
„Inculpatul a operat un mecanism de șantaj unic, aflat în stare de funcționare permanentă”, se arată în motivarea Curții, care a subliniat că fragmentarea activității în concurs de infracțiuni „ar ignora realitatea psihologică a autorului”.
Apelul inculpatului, care a cerut reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere, invocând cei trei copii minori aflați în întreținere și vechimea faptelor, a fost de asemenea respins. Curtea a apreciat că o pedeapsă neprivativă de libertate „ar echivala cu o clemență nejustificată” față de amploarea activității infracționale.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, inculpatul a fost obligat să plătească despăgubiri civile mai multor victime și i-au fost confiscate sumele de bani obținute ilicit, un telefon mobil și trei carduri bancare. De asemenea, îi este interzis timp de 3 ani să ia contact cu oricare dintre cele 18 persoane vătămate sau să se apropie de acestea la mai puțin de 50 de metri. ”Analizând motivele de apel ale acuzării, care solicită o pedeapsă îndreptată spre maximul special, Curtea admite că gravitatea faptelor este una notabilă. Numărul considerabil de acte materiale (54) și multitudinea persoanelor vătămate (18) denotă o perseverență infracțională ce nu poate fi ignorată. Inculpatul a manifestat o ingeniozitate subversivă și o lipsă de scrupule prin proferarea unor amenințări cu acte de violență extremă, adesea îndreptate și împotriva familiilor victimelor, creând o stare de temere profundă și prelungită. De asemenea, prejudiciul ridicat, de 88.400 lei, restituit doar în mică parte, constituie un argument solid în favoarea unei sancțiuni riguroase.
Totuși, majorarea pedepsei peste cuantumul stabilit de prima instanță nu este oportună, având în vedere că recunoașterea integrală a faptelor și lipsa antecedentelor penale au fost deja luate în calcul, iar pedeapsa de 3 ani și 6 luni cu executare în regim de detenţie, fiind peste medie, satisface deja necesitatea de constrângere raportat la forma de unitate legală reținută (infracțiune continuată).
Pe de altă parte, în ceea ce privește cuantumul prejudiciului și recuperarea acestuia, Curtea nu poate ignora poziția procesuală a unei părți însemnate dintre persoanele vătămate. Astfel, se observă că, deși numărul victimelor identificate este mare (18), o parte considerabilă a acestora a ales să nu se constituie părți civile sau au declarat expres că renunță la orice pretenții de natură patrimonială sau morală.
Această atitudine a victimelor, deși nu înlătură caracterul ilicit al faptei și nici pericolul social al acțiunilor inculpatului, trebuie evaluată ca un element de nuanțare în cadrul procesului de individualizare.
Dezinteresul unor persoane vătămate pentru tragerea la răspundere civilă a inculpatului poate fi interpretat fie ca o formă de reparație morală deja acceptată, fie ca o dorință de a pune capăt expunerii publice generate de contextul delicat al șantajului.
(…) Efortul depus de inculpat în procesul de reeducare și regretul exprimat în ultimul cuvânt sunt de apreciat, însă ele sunt contrabalansate de intensitatea rezoluției infracționale și de modul de operare prin șantaj informatic/telefonic, care presupune o pregătire și o stăruință ce exclud posibilitatea unei fapte izolate, născute dintr-o simplă eroare de judecată”, a motivat instanța.
Decizia pronunțată astăzi de Curtea de Apel este definitivă. Aici datele procesului
