”Strict secret”: cum își recruta Securitatea turnătorii la Cluj
Actualitate by Actual de Cluj - apr. 16, 2026 0 54
Securitatea din Cluj recruta informatori dintre preoți, pastori și ingineri, dar se plângea că mulți dintre ei nu livrau niciun material după recrutare. Asta reiese dintr-o notă-raport strict secretă, datată 29 iunie 1981, semnată de trei ofițeri — locotenenți-colonelii Stoy Iuliu, Domnița Nicolae și Petcu Neculai — și păstrată azi în arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Documentul analizează activitatea rețelei informative recrutate de Securitatea clujeană pe parcursul anului 1981 și expune, cu franchețe birocratică, disfuncțiile sistemului: informatori care de la data recrutării nu furnizaseră niciun material, alții care dăduseră doar una-trei note, cu mult sub posibilitățile lor reale, și o lipsă generalizată a materialelor de verificare a surselor.
Printre cazurile nominalizate explicit se numără „Petrica” — un preot, și „Coman” — un inginer, recrutați în februarie de lt. col. Trif Gheorghe, „Marinescu” — un pastor penticostal recrutat în martie, și „Vincze Pali”, recrutat tot în februarie. Documentul mai menționează informatorii „Vulturescu”, „Romulus”, „Triteanu”, „Puiu Mircea” și „Korirady” — nume de cod care acopereau identități reale ale unor cetățeni clujeni turnați sau recrutați de ofițeri din mai multe servicii ale Securității județene.
Nota arată că recrutarea fusese precedată, în marea majoritate a cazurilor, de verificări prealabile ale candidaților prin alți informatori și investigații la locul de muncă și domiciliu, iar aprobările pentru recrutare fuseseră date de șefi conform ordinului intern 000700/1976. Totuși, odată recrutați, mulți informatori nu mai erau contactați sistematic, ceea ce ducea la o rețea mare pe hârtie, dar slabă în practică.
Documentul mai consemnează că ofițerii au acordat atenție și creării de rezidențe și case de întâlniri, precum și recrutării unor informatori din rândul străinilor — aspect menționat ca exemplu de bună practică.
Concluzia raportului era pragmatică: șefii serviciilor trebuiau să exercite o îndrumare și un control mai sistematic asupra ofițerilor care lucrau cu rețeaua nou recrutată.
Citește și:
