Probabil cel mai complex proces penal din Cluj, cu 130 de părți vătămate, instanța menține de 10 ani sechestrul pe pantofii și gențile de femei ale țeparului Onuc dar modifică în sfârșit sechestrul pe blocurile ilegale de pe Miko Imre / Prejudiciu de 2 milioane de euro, sechestru pe 5000
ActualitateTop News by Mihai Prodan - apr. 08, 2026 0 407
Probabil cel mai complex proces penal din Cluj, cu peste o sută de victime constituite părți civile și vătămate, pornit încă din urmă cu zece ani, ieri episod nou.
Vorbim despre unul dintre procesele de înșelăciune ale celebrului deja țepar imobiliar clujean Traian Onuc, care a vândut ilegal apartamente ilegale în construcții ridicte ilegal către cumpărători naivi sub prețul pieței, cu imagini furate de pe Internet, de pe sute de cartele telefonice cu care făcea conturi pe site-uri de specialitate. Ca să fie siguri că măcar o parte din prejudiciu va fi achitat când va fi finalizat procesul – început încă din 2016, deci din urmă cu zece ani, anchetatorii au instituit sechestru până și pe adidașii lui Onuc.
Procesul are 130 părți vătămate și un singur inculpat – Traian Onuc, ciucure de procese, între care o parte în care a fost condamnat la închisoare cu executare, dar s-a făcut nevăzut și se află pe lista de persoane căutate a Poliției. La ora publicării acestei știri Onuc încă nu fusese depistat – aici detalii.
Ieri instanța a decis să păstreze sechestrul asigurator pe bunuri în caz, pentru ca în cazul în care cândva procesul va avea o finalitate cu condamnare păgubiții să poată fi despăgubiți – măcar parțial. Se remarcă din inventarul care numără zeci de poziții un ”unel de metal alb”, o verighetă, diverse alte bijuterii între care cercei și brățări, ceasuri și ochelari de soare, cizme de damă, pantofi de bărbați. Sunt produse de marcă, o dovadă a destinației banilor naivilor cumpărători care i-au finanțat stilul de viață al lui Onuc cu pantofi Gucci, o poșetă Chanel, pantofi și genți Louis Vuitton, o pereche de cizme de damă mărimea 35 marca Zorro și altele.
Se remarcă și disproporția vădită între sumele pe care s-a instituit sechestru și valoarea totală a prejudiciului. Anchetatorii au reușit să pună sechestru asigurător pe sume de bani absolut modeste: 5.340 de euro și 174 lei, pe lângă bunuri, pentru a garanta recuperarea prejudiciului – de peste 2,2 milioane de euro și 706.000 lei. Sechestrul vizează în principal celebrul ansamblu imobiliar – teren și corpurile C1 și C2 – de pe str. Miko Imre nr. 14. Imobilul C3 de pe teren nu este inclus în această măsură.
Hotărârea de ieri poate fi contestată în termen de 48 de ore. Sechestrul asigurător datează inițial din anul 2016, mai precis din 1 iunie 2016. De atunci, timp de zece ani, a fost extins și modificat, iar ieri a fost menținut și parțial restrâns.
Ieri a fost restrâns sechestrul asupra celor două blocuri în sensul că a fost restrâns dreptul de superficie asupra terenului de 3.200 mp și construcțiile edificate pe acesta – corpurile C1 și C2 -ca să nu mai afecteze drepturile promitenților-cumpărători – persoane care au contracte pentru apartamente și locuri de parcare recunoscute prin hotărâri judecătorești. Restrângerea sechestrului le permite promitenților-cumpărători să își valorifice drepturile și să devină proprietari, fără ca acestea să fie afectate de sechestrul instituit pentru recuperarea prejudiciului. Aceasta înseamnă că zeci de cumpărători au obținut în sfârșit eliberarea parțială a sechestrului după aproape un deceniu.
Decizia a fost pronunțată la aproape zece ani de la momentul în care procurorii au pus sechestru pe bunurile inculpatului și, implicit, pe imobilele cumpărate de particulari de la acesta. Onuc fusese trimis în judecată prin rechizitoriul din 2017 pentru nu mai puțin de 130 de infracțiuni de înșelăciune, la care s-a adăugat un al doilea rechizitoriu din 2019 pentru înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, acoperind 204 acte materiale.
Zeci de cumpărători care semnaseră promisiuni de vânzare-cumpărare pentru apartamente în complexul imobiliar de pe strada respectivă din Cluj-Napoca au fost prinși ani de zile în capcana juridică a sechestrului, neputând dispune liber de proprietățile pentru care plătiseră. Tribunalul a admis ieri cererile majorității acestora, restrângând sechestrul în privința apartamentelor din corpurile de clădire C1 și C2.
Nu toți au avut câștig de cauză. Cererile formulate de cumpărătorii apartamentelor din corpul C3 au fost respinse, instanța constatând că acest corp de clădire nu a făcut niciodată obiectul vreunei măsuri asiguratorii, cererea de restrângere a unui sechestru inexistent neavând astfel temei juridic.
Argumentul central al instanței a fost că sechestrul și-a pierdut fundamentul inițial, ajungând să producă exact efectul invers față de scopul pentru care fusese instituit. Tribunalul a reținut că măsura fusese dispusă pentru a garanta recuperarea prejudiciului suferit de cumpărători, însă, în urma mai multor hotărâri civile definitive pronunțate între 2019 și 2023, instanțele civile au recunoscut deja drepturile de proprietate ale promitent-cumpărătorilor asupra apartamentelor respective. În aceste condiții, menținerea sechestrului nu mai proteja victimele, ci le bloca chiar pe acestea în exercitarea drepturilor pe care le câștigaseră în instanță — o deturnare a scopului măsurii, cum o califică explicit tribunalul.
Al doilea argument ține de proporționalitate, principiu pe care instanța l-a invocat în temeiul atât al Constituției României, cât și al Primului Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Deși legea procesual penală nu impune explicit condiția proporționalității pentru măsurile asigurătorii, tribunalul a reținut că efectul restrictiv asupra dreptului de proprietate obligă la respectarea acestui principiu în orice situație. Concret, dreptul de superficie al inculpatului Onuc asupra terenului corespundea, în realitate, drepturilor de proprietate ale cumpărătorilor recunoscute prin hotărâri civile definitive, astfel că menținerea sechestrului asupra acelor cote nu mai era nici necesară, nici proporțională cu scopul urmărit. ”Măsura asigurătorie și-a pierdut fundamentul inițial, întrucât scopul acestuia era de a garanta recuperarea prejudiciului, iar în prezent, având în vedere dispozițiile hotărârilor civile antemeționate, există o deturnare a scopului măsurii, aceasta ajungând să blocheze chiar drepturile persoanelor în favoarea cărora a fost instituită măsura”, a argumentat instanța în motivarea deciziei, consultată de actualdecluj.ro.
