Cum justifică Apele Române tăierile de pe Someș: „Nu mai e un râu natural”. Ce spune instituția despre coexistența cu vegetația
ActualitateTop News by Luminiţa Silea - mart. 30, 2026 0 188
Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a transmis un răspuns oficial, în urma întrebărilor adresate de Actualdecluj.ro privind tăierile de vegetație sănătoasă din albia Someșului, în cartierul Grigorescu, unde activiștii au reclamat eliminarea arborilor maturi și a vegetației. Dacă vor mai crește copaci sau vegetație, la fel se va proceda.
Instituția susține că sectorul vizat al Someșului Mic nu mai funcționează ca un râu natural, fiind încadrat drept „corp de apă puternic modificat”, din cauza lucrărilor hidrotehnice realizate în timp.
„Acest sector prezintă multiple întreruperi ale conectivității longitudinale, este îngrădit de lucrări și nu poate funcționa ca un curs de apă natural, meandrat, cu zone umede naturale și lunci cu vegetație luxuriantă”, a transmis directorul ABA Someș-Tisa, ing. Ștefan Rus.
În ceea ce privește tăierile de arbori și eliminarea vegetației din albie, reprezentanții instituției spun că aceste intervenții sunt necesare pentru protejarea lucrărilor de consolidare a malurilor și pentru prevenirea unor probleme mai grave. Astfel de lucrări se vot opera ori de câte ori se va impune.
„Îndepărtarea arborilor din albia minoră și a depunerilor formate prin transportul aluvionar sunt intervenții necesare deoarece depunerile și vegetația afectează lucrările existente de consolidare a malurilor. În lipsa acestor acțiuni, există riscul degradării structurii și al compromiterii ansamblului de lucrări din zonă”, a explicat Ștefan Rus.
Răspunsul vine în contextul în care activiștii au întrebat dacă nu ar putea exista soluții mai prietenoase cu mediul, care să permită coexistența între arbori, râu și lucrările de protecție, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Reprezentanții ABA Someș-Tisa nu indică în mod direct alternative de acest tip, subliniind însă că intervențiile realizate au fost limitate.
„Intervenția a fost minim invazivă, cu efect local, fără impact asupra ecosistemelor acvatice”, a mai precizat directorul instituției. Totodată, acesta a subliniat că lucrările se încadrează în activitățile de întreținere a cursurilor de apă, conform legislației în vigoare.
Criticile venite din partea societății civile vizează însă tocmai lipsa unui echilibru între nevoia de protecție împotriva inundațiilor și menținerea vegetației urbane, considerată esențială pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice și pentru calitatea vieții în oraș.
