Proiect imobiliar controversat pe Calea Turzii revine în Cluj: aceleași 180 de apartamente, deși s-a cerut reducerea densității
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 17, 2026 0 16
Proiectul imobiliar de pe Calea Turzii nr. 235–237, dezvoltat de Sky Real Properties și asociat cu apropiați ai primarului Emil Boc, a fost reanalizat în Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, după ce avizele anterioare au expirat, la mai bine de trei ani de la emitere.
Arhitecta Alida Vișan a explicat că documentația a fost readusă în comisie strict din acest motiv, susținând că proiectul a fost actualizat conform cerințelor din avizul de oportunitate. Cu toate acestea, deși la precedenta dezbatere arhitectul-șef Daniel Pop ceruse explicit reducerea densității prin eliminarea unor corpuri de clădire, noua variantă păstrează același număr total de 180 de apartamente.
Proiectanții au prezentat două scenarii: unul cu o singură parcelă pentru întreaga investiție și unul cu trei parcele distincte, fiecare cu propriul UTR. Totodată, a fost propusă o legătură auto de 12 metri către parcul Bună Ziua, care continuă cu o alee de tip shared space, menită să asigure accesul pietonal și accesul pentru întreținere. Potrivit arhitectei, această circulație ar urma să fie cedată domeniului public după realizare.
Proiectul a fost contestat în ședință de avocatul Alexandru Jurca, care reprezintă vecini din zona de nord, familia Katona. Acesta a susținut că nu există modificări reale față de varianta anterioară și a ridicat probleme legate de funcțiuni, indicatori urbanistici și spații verzi.”Toate aceste elemente și modificări trebuie să aibă la bază un interes bine stabilit și precizat de ordin public”, a mai spus Jurca care a arătat că o funcține economică cum era înainte de acest PUZ nu ar fi aglomerat zona.
De cealaltă parte, avocatul beneficiarului, Ovidiu Podaru, a susținut că PUZ-ul poate modifica reglementările PUG, în limitele legii, și că indicatorii sunt calculați corect la nivelul întregii parcele dar și că vecinii, au cam aceeași indicatori, dacă ar fi să fie calculați la situația existentă după ce și ei au făcut drumurile.
Viceprimarul Dan Tarcea a susținut proiectul în ședință și a respins o parte dintre criticile formulate. „Că nu se poate modifica din UEc (zonă economică) în alt UTR – se poate prin PUZ, nu există interdicție”, a spus acesta. În ceea ce privește traficul, Tarcea a relativizat impactul: „Aici avem 200 de mașini. Câte sunt la Baumax, câte ies și câte intră? Dați-mi voie să am alt punct de vedere, că magazinele aglomerează mai mult”.
Arhitectul Adrian Iancu a militat pentru proiect și a insistat asupra utilității acestei legături auto și shared space, arătând că proiectul rezolvă o problemă de intes public, cea a parcului Bună ZIua. „Interesul public e susținut prin accesul pietonal către parcul Bună Ziua și asigurarea unui acces de întreținere. În lipsa acestei soluții, oamenii ar trebui să ocolească aproape jumătate de kilometru pentru a ajunge la parc, în condițiile în care exproprierile nu sunt rezolvate și nu există altă variantă”, a spus acesta.
Andrea Mureșan, șefa de la Serviciul de Startegii Urbane, a arătat că în momentul în care Primăria a acceptat să de avizul de oportunitate pentru schimbarea zonei economice a luat în caulcul faptul că zona deja își schimbase caracterul și de accea s-a acceptat zonă mixtră și pentru acest proiect.
Acesta este vecin cu alt proiect imobiliar al controversatei Nicoleta Neag, al cărui artizan la aprobate a fost arhitectul Adrian Iancu și unde s-au construit locuințe, dens, dar unde oamenii parchează pe mijlocul străzii din pricina că s-a făcut o urbanizare șmecherească.
În schimb, o parte dintre arhitecții din comisie au avut intervenții rezervate, fără a contesta în mod direct proiectul, discuțiile concentrându-se mai ales pe aspecte tehnice. Cu toate acestea arhutecții Dan Domșa sau Mihai Burada au arătat că crearea unei fundături care să fie donată domeniului public, fără asigurarea unor conexiuni cu alte drumuri din zona de sud, n-ar fi potrivit principiilor din urbanism.
Consiliera locală Anca Ciubăncan a criticat lipsa de claritate privind parcările pentru vizitatori și amplasarea acestora. „Nu mi se pare normal ca parcările pentru vizitatori să fie la subsol. Lipsesc informații: câte sunt pentru vizitatori, câte pentru persoane cu dizabilități, câte pentru mame și copii”, a spus aceasta.
Alida Vișan a arătat, întrebată fiind, că vor edifica 180 de aprtamente, 120 la stradă și 60, posterior, câte șase pe fiecare corp de clădire propus. „Va fi o rampă de acces pentru subteran. Au fost dimensionate potrivit avizului, parcările, pentru vizitatori există două locuri pentru mama si copilul pe alee pe care o donăm primăriei sunt două locuri. Pentru vizitatori sunt în subteran. 204 sunt total toate locurile de parcare. Au fost avizate la tarfic după numeroase reduceri. Adică 24 și pentru vizitatori”, spus Vișan.
Viceprimarul Dan Tarcea a ținut să o ajute și a și scos un proicent „5% pentru vizitatori adică, 10 din 200. Dacă calculăm la 190 necesare sunt 6%”, a spus Tarcea.
Din partea aparatului de specialitate, Adina Pop, de la Serviciul contencios al Primăriei, a semnalat neconcordanțe între documentație și avizul de oportunitate. „Profilul de 12 metri cerut inițial pentru accesul auto la parc nu mai este respectat. Nu mai vorbim de o stradă publică, ci de o alee de incintă. Jumătate stradă, jumătate alee de incintă, care nu se va mai putea prelu la porfilul din avizul de oportunitate. Problema aerisirii parcelei nu este rezolvată, se vine practic cu aceeași soluție, dar poate știe mai mult arhitetcul-șef despre acest aspect”, a semnalat aceasta.
Arhitectul-șef Daniel Pop a spus că este deja mai suplu proiectul și o să fie și mai suplu (fără să mai deplângă densitatea lui sau să zică ce înseamnă acest lucru) și a cerut proiectanților ca subsolul să nu „meargă până la limita de proprietate, așa cum era propus pe planșe. De asemenea, a cerut acetora să se renunțe la ampalsarea corpului distinct spre parcul bună ziua, să se alipească de construcțiile din spate și în locul său să se facă zonă verde.
În final, proiectul a primit aviz favorabil condiționat.
Investiția vizează o parcelă de aproximativ 1,13 hectare, unde sunt propuse 12 imobile rezidențiale, cu două corpuri la stradă și zece în partea din spate, alături de spații comerciale. Valoarea estimată a proiectului este de circa 15 milioane de euro.
Proiectul a mai fost discutat la urbanism în noiembrie 2025, când a fost reavizat cu condiții, după ce proeictul nu a obținut suficiente susțineri pentru a fi aprobat în Consiliul Local. Atunci s-a cerut reducerea numărului de clădiri, însă această ajustare nu se regăsește în forma actuală readusă în fața comisiei.
