Închide

Sute de zboruri anual, zero călători: singura rută internă din România care zboară fără pasageri la bord, de zece ani

EconomieTop News by Mihai Prodan - mart. 12, 2026 1 533

În fiecare an, între Cluj-Napoca și Timișoara se zboară de sute de ori dus și alte încă pe atâta întors cu zero pasageri. E singura situație de acest gen din țară și se înregistrează anual.

Sunt sute de zboruri între destinații, peste 400 per sens. Cifrele Institutului Național de Statistică arată că zborurile fără pasageri nu sunt o raritate în sine — există și alte rute interne unde apar ocazional valori de zero. Dar în toate celelalte cazuri este vorba despre cel mult câteva zboruri izolate. Ruta Cluj–Timișoara este singura rută internă din România care combină un volum semnificativ de zboruri regulate cu absența completă a pasagerilor raportați- cifre mai jos. Prin comparație, ruta Cluj-Napoca – Henri Coandă (București) — cea mai activă rută internă a aeroportului din Cluj — a înregistrat 2.386 de zboruri și 183.543 de pasageri în același interval. Datele vin din publicația Transportul aeroportuar de pasageri şi mărfuri în anul 2025, a INS, publicată în urmă cu câteva zile.

Purtătorul de cuvânt Bogdan Pătârlăgeanu spune pentru actualdecluj.ro, după ce a verificat cifrele cu colegii săi, că acestea reprezintă realitatea și nu a fost vorba de vreo greșeală. ”Sunt corecte cifrele, dar nu au fost pasageri, au fost transporturi doar de marfă, 490 zboruri Cluj-Timișoara au transportat marfă. Invers, 483 au transportat marfă”. Datele din publicațiile INS pentru ultimii trei ani confirmă că nu este vorba de o situație accidentală. În 2023, pe ambele sensuri ale rutei nu a fost înregistrat niciun pasager la aproape o mie de zboruri cumulate. În 2024, pe sensul Timișoara–Cluj situația a fost identică; pe sensul invers au apărut 185 de pasageri la 501 zboruri — o medie de 0,37 pasageri per zbor, practic neglijabilă. În 2025, cifrele revin la zero pe ambele sensuri.

2025: Cluj-Napoca – Timișoara 490 zboruri, 0 pasageri / Timișoara – Cluj-Napoca 483 zboruri, 0 pasageri
2024: Cluj-Napoca – Timișoara 501 zboruri, 185 pasageri /Timișoara – Cluj-Napoca 498 zboruri, 0 pasageri
2023: Cluj-Napoca – Timișoara 471 zboruri, 0 pasageri /Timișoara – Cluj-Napoca 474 zboruri, 0 pasageri

2015, în urmă cu zece ani:

2016, când au început primele zboruri directe Cluj-Napoca – Timișoara,din octombrie, operate de Blue Air, și se deschisese, din 2015, hub-ul regional al DHL la Timișoara:

Așa cum se vede din tabelul de mai jos, e singura situație de acest gen din toată țara:

O explicație pentru volumul ridicat de zboruri cargo pe această rută este prezența operatorilor de curierat și logistică. DHL are un hub regional în Timișoara și un terminal cargo în Cluj-Napoca — o combinație care ar justifica un număr mare de zboruri regulate de marfă între cele două orașe, fără necesitatea de a îmbarca pasageri. Datele INS confirmă că în 2025 aeroportul Avram Iancu a gestionat în total 6.647 de tone de marfă — 3.835 de tone descărcate și 2.812 tone încărcate —, plasându-l pe locul al doilea după Otopeni.

Am cerut lămuriri la Aeroportul din Cluj-Napoca și revenim cu informații.

UPDATE 25 martie: A venit răspunsul.

2023:

Mai jos toate cifrele pe 2025:

Un comentariu

  1. Asta inseamna sa fii analfabet functional. Citesti : „sunt zboruri de marfa”, spui ” nu sunt pasageri” si tragi concluzia ca e ceva in neregula cu traficul pe ruta. Zborurile cu pasageri s-au terminat cand s-a facut o mare parte din autostrada coroborat cu lipsa unui trafic real poin-to-point (nu poti tine un zbor cu 20 de pers / zi). Singura perioada cu pasageri pe ruta asta a fost cand Carpatair folosea Timisoara ca hub si aducea zborurile interne din mai multe orase romanesti spre hub ca de acolo sa se duca apoi pe extern. Si pe langa pasagerii de extern cu conexiune prin Timisoara mai zburau unii si din Cluj la Timisoara. Cand s-a pus zbor direct a sucombat intr-o luna. Aceeasi poveste cu Cluj-Iasi sau Iasi-Timisoara.

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.

Articole similare