FOTO Casă evreiască de la începutul secolului XX, adusă în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca
AdministrațieCultură by Actual de Cluj - feb. 10, 2026 0 207
Patrimoniul Parcului Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca se îmbogățește cu o construcție rară, cu puternică valoare istorică și memorială: o casă evreiască de la începutul secolului trecut, provenită din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare, arată directorul Tudor Sălăgean. Construcția a fost demontată, transportată la Cluj și este în prezent depozitată în siguranță în incinta parcului, urmând să fie reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an.
Proiectul aparține artistului Belu-Simion Făinaru și este realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj. Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, instituție de cultură aflată sub coordonarea Consiliului Județean Cluj, va găzdui această construcție, care va deveni singura casă evreiască prezentă în muzeul în aer liber de la Cluj.
Casa a aparținut familiei Weinstein, membri ai comunității evreiești din Țara Oașului, deportată în anul 1944 în lagărele de exterminare naziste. După deportare, imobilul a fost folosit de o familie românească, iar în anii ’80 a fost donat Muzeului Județean Satu Mare, fără a putea fi însă valorificat din punct de vedere muzeologic.
Ultimul transport cu elemente masive din lemn, care compun construcția, a ajuns la Cluj la sfârșitul săptămânii trecute. Demontarea și mutarea casei au presupus o operațiune logistică complexă, realizată cu patru camioane de mare capacitate, încărcate cu bârne și scânduri originale.
Reprezentanții conducerii Consiliului Județean Cluj, cei care administrează muzeul, arată că Parcul Etnografic trebuie să rămână un spațiu al memoriei colective, iar aducerea acestei case completează patrimoniul muzeului cu o pagină importantă din istoria comună a Transilvaniei, oferind vizitatorilor ocazia de a înțelege mai bine diversitatea culturală a regiunii.
Construcția a devenit vulnerabilă după ce a fost mutată, de-a lungul timpului, de pe amplasamentul inițial, ajungând pe un teren privat. Redescoperirea ei a fost posibilă prin inițiativa artistului Belu-Simion Făinaru și a artistului Flavius Lucăcel. Alături de aceștia, Adrian Crivii s-a implicat activ în demersul de salvare, obiectivul fiind transferarea casei într-un muzeu în aer liber, unde să poată fi conservată, cercetată și pusă în valoare publică.
Managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, subliniază că transferul într-un muzeu în aer liber a fost soluția optimă din punct de vedere muzeologic, construcția urmând să beneficieze de asistență specializată pentru conservarea lemnului și să devină accesibilă unui public larg. Amplasarea în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” va transforma casa într-un reper al istoriei evreilor din această parte a țării și într-un spațiu dedicat memoriei și dialogului cultural.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul autorităților din județul Satu Mare. Printr-o hotărâre adoptată în octombrie 2025, Consiliul Județean Satu Mare a aprobat darea în folosință gratuită, pentru o perioadă de 15 ani, a bunului muzeal „Casa Cămârzana” către Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Demersul a fost susținut de conducerea Muzeului Județean Satu Mare și de autoritățile județene, precum și de mai multe companii și colaboratori care au asigurat transportul și logistica necesară.
Pentru Belu-Simion Făinaru, casa este mai mult decât un obiect muzeal, fiind concepută ca o sculptură monumentală a memoriei. După remontare, aceasta va funcționa ca un memorial viu dedicat comunităților evreiești din Transilvania, profund afectate de Holocaust. Inițiativa se bucură de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a numeroși istorici și oameni de cultură din țară și din străinătate.
