Cum se apară jurnalistul Antonio Miclea în privința atacului Primăriei care l-a acuzat că a dezinformat în privința pasajului de pe DN1, deschis traficului, dar cu șantier încă nefinalizat
ActualitateTop News by Actual de Cluj - ian. 26, 2026 0 403
Referitor la informațiile pe care jurnalistul Antonio Miclea le-a furnizat inițial privind o serie de probleme la pasajul realizat pe DN1 în Florești în cadrul proiectului de lărgie a acestuia la 6 benzi (proiect botezat tronsonul 1 al Centurii Metropolitane) si față de care Primaria a reactional dur la adresa sa, jurnalistul clujean revine cu mai multe date.
Jurnalistul Antonio Miclea susține că a obținut, după zece zile de așteptare și presiune publică, un răspuns oficial din partea Primăriei Cluj-Napoca, în urma solicitărilor formulate pe Legea 544 privind accesul la informații de interes public. Acesta afirmă că documentele primite confirmă că momentul festiv al „primei lopeți” a fost unul de imagine, fără acoperire contractuală la acel moment. De aici și întârzierile acestui proiect, pe care Primărie le pune, public, pe seama constructorilor.
„Documentul oficial confirmă că momentul festiv din 24 mai 2024 a fost unul strict de imagine. Ordinul de Începere real a fost emis abia pe 4 noiembrie 2024”, afirmă Miclea. Potrivit acestuia, șantierul ar fi început „legal și contractual, cu aproape o jumătate de an întârziere față de spectacolul tăierii panglicii”.
Jurnalistul mai susține că, din informațiile obținute din surse proprii, ultimul aviz necesar, cel privind relocarea rețelei electrice, ar fi fost obținut abia în primăvara anului 2025, moment din care, în opinia sa, ar fi trebuit emis ordinul de începere.
În urma răspunsului oficial, Antonio Miclea spune că există acum și un termen clar de finalizare a proiectului: 31 mai 2026. El arată că durata lucrărilor a fost deja prelungită printr-un act adițional cu 147 de zile, informație care, susține el, nu a fost comunicată public până la solicitarea sa. „Primăria a actualizat data și pe site, la rubrica proiecte în desfășurare, abia pe 19 ianuarie 2026”, afirmă jurnalistul, menționând că procentul de realizare a lucrării ar fi rămas neschimbat față de noiembrie 2025, tot 50%.
Un alt punct contestat vizează deschiderea pasajului din zona amplasamentului Spitalului regional de Urgență, circulației. Deși jurnalistul spune că a publicat procesul-verbal de pre-recepție, în care se face referire la „evaluarea stadiului și conformității lucrărilor executate”, Primăria ar susține că deschiderea a fost realizată doar ca deviere de trafic, în baza verificării condițiilor de siguranță. „Aceasta este explicația juridică pentru deschiderea circulației pe un șantier încă nefinalizat”, afirmă Miclea.
În ceea ce privește structura lucrării, jurnalistul acuză lipsa de transparență din partea municipalității, care ar fi refuzat să pună la dispoziție planurile tehnice, invocând drepturi de autor. „Adevărata deontologie ar fi însemnat publicarea acestor planuri tehnice, nu doar o declarație scrisă pe care să o acceptăm pe încredere”, spune acesta. Miclea afirmă că a obținut documentele din surse alternative și că, în planșa tehnică, apare clar mențiunea privind betonul de egalizare care trebuia să aibă o grosime de minimum 55 de centimetri, exact în zona unde s-a produs surparea.
„Întrebarea mea a vizat strict acest strat de beton crăpat, nu talpa consolei la care face referire Primăria în încercarea de a muta discuția”, susține jurnalistul, ridicând semne de întrebare legate de soluția tehnică aleasă și de concordanța dintre proiect și execuția din teren.
Dincolo de aspectele tehnice, Antonio Miclea reclamă ceea ce numește un atac nominal din partea Primăriei Cluj-Napoca, care ar fi emis un comunicat de presă în care i-a fost pusă sub semnul întrebării deontologia profesională. În opinia sa, acest gest reprezintă un exces de putere. „Utilizarea aparatului administrativ pentru a discredita un cetățean care exercită controlul civic este o exercitare a puterii prin încălcarea drepturilor constituționale”, afirmă el, invocând Legea contenciosului administrativ.
Jurnalistul mai susține că a fost vizat în mod discriminatoriu, deși imaginile și informațiile au fost publicate și de alte entități media sau de consilieri locali. „Această marginalizare deliberată este o formă de hărțuire administrativă menită să intimideze”, afirmă Miclea.
În final, acesta susține că reacția administrației locale nu face decât să confirme importanța întrebărilor ridicate. „Transparența nu este o favoare a administrației, ci o obligație legală”, afirmă jurnalistul, anunțând că va publica în perioada următoare un material amplu, intitulat „Dosar Metrou”, care ar conține documente și informații furnizate chiar de autorități și constructor.
Detalii despre problemele semnalate cu privire la pasajul de pe DN 1 dar și răspunsul Primăriei:
Mai jos, punctul de vedere, integral, publicat de Antonio Miclea:
„După 10 zile de așteptare și o presiune publică constantă, am reușit: Primăria Cluj-Napoca a răspuns oficial solicitării mele! Este o victorie în fața birocrației și o dovadă că, atunci când cerem socoteală cu documente (pe care le-am obținut din alte surse înainte de a trimite solicitarea), instituțiile sunt obligate să renunțe la tăcere.
Deși inițial am fost „pus la punct” prin comunicatul de presă, nu m-am oprit, iar astăzi avem cifrele oficiale care confirmă realitatea:
„Bomba” despre prima lopată: Documentul oficial confirmă că momentul festiv din 24 mai 2024 a fost unul strict de imagine. Ordinul de Începere real a fost emis abia pe 4 Noiembrie 2024. (vezi captura). Șantierul a început, legal și contractual, cu aproape o jumătate de an întârziere față de spectacolul tăierii panglicii! Totuși, sursele mele spun că ultimul aviz (cel pentru relocare rețea electrică) a fost obținut în primăvara anului 2025, corect fiind ca de atunci să fie dat ordinul de începere.
Noul termen de finalizare: Avem în sfârșit data oficială: 31 Mai 2026. Proiectul a fost deja prelungit prin Act Adițional cu 147 de zile (după discuțiile din decembrie), informație care a fost ținută departe de ochii publicului până la solicitarea mea. Primăria a actualizat data și pe site la rubrica proiecte în desfășurare, abia pe 19.01.2026. (Vezi foto link pdf). În grabă, funcționarii au uitat însă actualizarea procentului la care a ajuns lărgirea (este tot 50% din noiembrie 2025).
Pasajul deschis… ca „deviere de trafic”: Deși am publicat Procesul Verbal de Pre-Recepție, unde este menționat că s-a semnat pentru „Evaluarea stadiului și conformitații lucrărilor executate”, primăria susține că de fapt a fost vorba doar despre „Verificarea condițiilor de siguranță din Planul de Management al traficului”. (Vezi captura). Aceasta este explicația juridică pentru deschiderea circulației pe un șantier încă nefinalizat.
Bariera „Drepturilor de Autor”: Până aici am avut transparență, dar Primăria a invocat drepturile de autor pentru a nu furniza planurile de cofrare. Eu le-am obținut (vezi captura), pentru a vedea dacă „structura este realizată în conformitate cu proiectul tehnic”, ceea ce susține municipalitatea în comunicatul în care m-a atacat.
Adevărata deontologie ar fi însemnat publicarea acestor planuri tehnice, nu doar o declarație scrisă pe care să o acceptăm „pe încredere”. În planșa tehnică obținută din surse alternative, am identificat clar mențiunea (marcată cu portocaliu) privind betonul de egalizare – exact cel care s-a surpat – care trebuia să aibă o grosime de minimum 55 cm.
Întrebarea mea a vizat strict acest strat de beton crăpat, nu „talpa consolei” la care face referire Primăria în încercarea de a muta discuția. Rămâne un semn de întrebare legitim: de ce s-a optat pentru o soluție în consolă (fără reazem), dacă betonul din structura acestuia oricum atinge solul? Într-o execuție corectă, planșa tehnică și realitatea din teren trebuie să fie identice. 
OPINIE JURIDICĂ: De ce atacul nominal al Primăriei este un EXCES DE PUTERE?
Dincolo de datele tehnice, rămâne o problemă gravă de etică și legalitate. Atunci când am semnalat surparea, Primăria a mobilizat Biroul de Presă pentru a emite un comunicat în care am fost atacat nominal. Din punct de vedere juridic, acest comportament este inacceptabil dintr-un motiv simplu:
Excesul de Putere (Legea 554/2004, Art. 2): Utilizarea aparatului administrativ pentru a discredita un cetățean care exercită controlul civic este o exercitare a puterii prin încălcarea drepturilor constituționale. Instituția are obligația să furnizeze date neutre, nu să emită judecăți de valoare asupra „deontologiei” unui jurnalist.
Tratament Discriminatoriu (Art. 371, Cod Administrativ): Deși imaginile cu surparea au fost publicate de mai multe entități media (inclusiv consilieri locali), Primăria a ales să mă vizeze exclusiv pe mine. Această marginalizare deliberată este o formă de hărțuire administrativă menită să intimideze.
Deturnarea Funcției Publice (Art. 15, Cod Civil): Este o dovadă de dezechilibru grav ca o instituție să poată mobiliza resurse pentru un atac la persoană în 24 de ore, dar să aibă nevoie de 10 zile pentru a respecta Legea 544/2001. Resursele publice sunt pentru informarea cetățeanului, nu pentru protejarea imaginii politice prin discreditarea celor care semnalează probleme la proiectele oricum întârziate.
Această tentativă de intimidare nu a făcut decât să confirme importanța întrebărilor mele. Transparența nu este o favoare a administrației, ci o obligație legală! Mergem mai departe. „Dosar Metrou” (care va fi publicat zilele viitoare) scoate la iveală detalii care au trecut de filtrul deontologiei, tocmai primăria (și constructorul) fiind cei care au furnizat datele care schimbă tot ce știam despre metrou! Mulțumesc celor care susțin jurnalismul de calitate!”, a scris jurnalistul.
Jurnalistul a publicat și răspunsul Primăriei dar și documente prin care își susține punctul de vedere:
