Tentativă de omor la Cluj, un bărbat a fost condamnat la șase ani și patru luni de închisoare cu executare
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 07, 2026 0 128
Tentativă de omor la Cluj, un bărbat a fost condamnat la șase ani și patru luni de închisoare cu executare.
Sentința a venit în urmă cu câteva zile de la Tribunalul Cluj – cinci ani și șase luni de închisoare pentru tentativă de omor, șase luni pentru amenințare în formă continuată și alte șase luni pentru lovire și alte violențe, plus un an și șase luni pentru tulburarea ordinii publice, pedepsele fiind contopite de instanță.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al judecății rezultă că, în seara de 14 martie 2025, în intervalul orar 21:00–23:50, inculpatul a fost implicat într-o serie de fapte violente, comise pe fondul unui conflict prelungit cu fosta sa concubină.
Potrivit instanței, acesta s-a deplasat la locuința fostei partenere, unde, nefiind lăsat să intre, a amenințat-o cu moartea și cu acte de violență, lovind ușa apartamentului cu un obiect contondent și provocând distrugeri. După ce a părăsit zona, inculpatul a revenit și i-a adresat din nou amenințări similare, în timp ce în apartament se aflau cei trei copii minori ai femeii și fratele acesteia.
Ulterior, în fața unui magazin inculpatul a intrat într-un conflict verbal cu fratele fostei concubine, pe care l-a lovit cu o bâtă de baseball peste mâna dreaptă. Incidentul a fost observat de angajatele magazinului, care au relatat că agresiunea a generat teamă, una dintre ele activând butonul de panică al unității comerciale. Scenele au fost surprinse parțial de camerele de supraveghere, imaginile indicând clar gestul de lovire.
După intervenția agentului de pază, cei doi bărbați au părăsit zona și s-au deplasat într-un parc din apropiere, unde conflictul a degenerat, iar inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu bâta de baseball în zona capului și a corpului. În urma agresiunii, victima a suferit leziuni grave, necesitând 65–70 de zile de îngrijiri medicale. Bărbatul a fost găsit ulterior într-o stare gravă, cu multiple urme de sânge pe față și haine, aspecte confirmate de imaginile surprinse de camerele bodycam ale polițiștilor sosiți la fața locului în urma unui apel la 112.
Instanța a reținut că relația dintre inculpat și fosta sa concubină a fost una extrem de tensionată, marcată de violențe repetate. Pe numele inculpatului au fost emise anterior trei ordine de protecție, ca urmare a unor fapte similare de violență și amenințare. Martorii audiați au confirmat comportamentul agresiv al acestuia, în special pe fondul consumului de alcool.
Deși inculpatul a negat constant acuzațiile, susținând că ar fi fost victima unor înscenări, judecătorii au apreciat că declarațiile persoanelor vătămate, mărturiile martorilor, imaginile video și rezultatele testării poligraf susțin în mod coerent acuzațiile formulate împotriva sa, inclusiv cele privind amenințarea, lovirile, tulburarea ordinii publice și tentativa de omor. ”Cu toate că inculpatul a negat săvârșirea faptelor, arătând că atunci când a vrut să plece, persoana vătămată l-a lovit cu o bucată de lemn, s-a năpustit asupra sa și l-a lovit cu o sticlă de coniac goală în cap, inculpatul încercând doar să se apere, aceste declarații sunt contrazise în mod flagrant de toate probele administrate, cele mai relevante fiind constatările medico-legale afectuate asupra celor două persoane care indică faptul că actele de agresiune au fost exercitate dintr-o singură direcție, respectiv dinspre inculpat spre persoana vătămată”, a apreciat instanța.
Cum a apreciat judecătorul că a fost vorba de o tentativă de omor:
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei săvârșite ca tentativă de omor, reține instanța că în literatura juridică s-a susţinut, în mod unanim, că tentativa la omor se deosebeşte de vătămarea corporală/lovirea sau alte violențe numai sub aspectul laturii subiective. Dacă în cazul infracţiunilor de lovire sau alte violențe/vătămare corporală făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare, în cazul tentativei la omor acesta acţionează cu intenţia de a suprima viaţa unei persoane (animus necandi).
În cazul infracţiunii de omor (rămasă în forma tentativei), actele de punere în executare a omorului, săvârșite până în momentul intervenţiei evenimentului întrerupător, trebuie să releve – prin natura lor și împrejurările în care au fost săvârșite – că infractorul a avut intenţia specifică de omor, iar nu intenţia generală de a vătăma.
Intenţia de a ucide (animus necandi) trebuie stabilită în raport de toate împrejurările cauzei (dolos ex re), cum sunt: instrumentul folosit de făptuitor, regiunea corpului vizată, intensitatea și numărul loviturilor aplicate, raporturile dintre făptuitor şi victimă, atitudinea făptuitorului după comiterea faptei.
Astfel, în literatura de specialitate dar și la nivel jurisprudențial se apreciază că există tentativă de omor și nu vătămare corporală/lovire ori de câte ori infractorul acţionează în așa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanţă timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracţiunilor de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului infracţional.
Cu alte cuvinte, criteriul subiectiv pentru sancţionarea unor fapte ca lovirea sau alte violențe/vătămare corporală sau tentativă la omor trebuie dedus în primul rând din elemente obiective respectiv împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.
În speța de față, instanța reține că una dintre zonele vizate de inculpat (capul victimei) este prin definiție o zonă vitală a corpului uman iar obiectul vulnerant este unul care, în mod abstract, este apt să producă moartea (o bâtă de baseball).
Referitor la intensitatea şi numărul loviturilor aplicate, din probele administrate sens în care se rețin cu precădere concluziile raportului de expertiza medico-legală, reise faptul că inculpatul a lovit persoana vătămată de mai multe ori folosind bâta de baseball, fiind constatate fractura scapulară dreaptă, traumatism umăr drept, plagă contuză sprâncenoasă stânga, plagă piramidală nazală și fracturi cu deplasare oase nazale proprii, fractură la nivel occipital drept, contuzie fronto-palpebrală cu hematom, contuzie occiptală cu hematom, contuzie a toracelului cu multiple echimoze. Astfel, inculpatul a aplicat lovituri în partea superioară a corpului persoanei vătămate, cu preponderență în zona capului, atât în față cât și în partea din spate (occipitală). Tot din cuprinsul raportului de expertiză reiese că, în cadrul examinărilor medicale s-a constatat că persoana vătămată a suferit o fractură cominutivă cu deplasare a oaselor nazale, traiect de fractură la nivel occipital dreapta cu minimă deplasare, precum și fracturi cominutive la nivel scapular dreapta, ceea ce probează faptul că inculpatul a lovit cu intensitate. Mai mult, în acest sens se reține faptul că în planșa foto nr. 29 (fila 41 d.u.p.) se observă o cantitate extrem de mare de sânge atât pe bancă cât și sub aceasta, fapt ce denotă din nou intensitatea loviturilor aplictae de inculpat.
Chiar dacă din raportul de expertiză medico-legală rezultă că viaţa persoanei vătămate nu a fost pusă în pericol, din punct de vedere juridic, în principiu, orice leziune produsă în zone vitale ale corpului reprezintă o punere în primejdie a vieţii, chiar dacă din diverse cauze – îngrijiri medicale acordate la timp, o rezistenţă deosebită a unui anumit organism sau chiar hazard – rezultatul mai grav, pierderea vieţii, nu se produce.
Mai departe, la stabilirea atitudinii psihice a inculpatului față de potențialul rezultat al faptei sale (moartea unei persoane) se au în vedere şi celelalte aspecte care rezultă din probele administrate, respectiv starea conflictuală anterioară a părților, persoana vătămată fiind agresată anterior în fața magazinului, împrejurarea că persoana vătămată nu era înarmată și nu prezenta urme defensive (la nivelul mâinilor), împrejurare care dovedește că agresiunea a avut loc spontan, fără ca persoana vătămată să aibă timp să conștienizeze ce se întâmplă, prima lovitură aplicată fiind cea occipitală după cum a declarat persoane vătămată, lovitură de natură să o împiedice să riposteze. În acest sens instanța reține că există o diferență de forță între inculpat și persoana vătămată, aceasta din urmă fiind mai masivă decât inculpatul, motiv pentru care aceasta din urmă a și reușit, în fața magazinului, să îi smulgă bâta de baseball inculpatului, după ce a fost lovită. În aceste condiții, chiar dacă persoana vătămată era în stare de ebrietate, la fel cum era și inculpatul întrucât martorii au declarat că ambii au consumat alcool iar agentul de pază a confirmat că erau în stare de ebrietate la momentul în care au plecat din magazin, instanța reține că lipsa de reacție defensivă a persoanei vătămate se datorează tocmai modului în care acesta a fost luat prin surprindere de o lovitură puternică dată în zona capului.
Totodată, se reține faptul că inculpatul a abandonat persoana vătămată, aflată într-o stare foarte gravă, efectiv într-o baltă de sânge după cum se observă în planșele foto de la locul faptei, aceasta deplasându-se singură la locuință, lăsând urme de sânge pe unde a trecut.
Cu privire la atitudinea psihică a inculpatului se reține faptul că în toate declarațiile sale acesta s-a poziționat întotdeauna pe poziția de victimă, atât în fața organelor de urmărire penală cât și, insistent, în fața instanței, atrăgând atenția asupra unor conflicte dintre el, concubina sa, persoana vătămată sau alte persoane și reclamând că ar fi fost supus în trecut la acte de violență din partea acestora. Sub acest aspect instanța reține că actele medicale depuse la dosarul cauzei atestă faptul că de-a lungul timpului, inculpatul a fost internat în unități psihiatrice, a fost consultat psihiatric și a primit tratament medical de specialitate. Inclusiv la începutul anului 2025 (…) reținându-se faptul că inculpatul a negat cu înverșunare acuzațiile, plasându-se mereu în poziția de victimă, cu toate că absolut nicio probă nu susține faptul că ar fi fost agresat fizic la data săvârșirii faptelor.
Nu în ultimul rând se reține faptul că probele administrate conduc la reținerea faptului că, la data săvârșirii presupuselor infracțiuni, inculpatul a consumat alcool, cu toate că acest lucru îi era interzis, conform actelor medicale depuse la dosar. Totodată, la momentul emiterii ordinelor de protecție, care au privit săvârșirea unor acte de violență fizică, s-a reținut împrejurarea că aceste acte au fost săvârșite tot pe fondul consumului de alcool, martora (…) confirmând faptul că inculpatul manifestă agresivitate doar în condițiile în care consumă alcool. Astfel, deși inculpatul nu avea cum să nu cunoască efectele negative pe care acest consum le are asupra sa, acesta, pe fondul unei stări deja tensionate ca urmare a neînțelegerilor cu persoana vătămată (…) a ales de bunăvoie să consume alcool, în timp ce se afla împreună cu persoana vătămată (…) cu care avusese neînțelegeri în trecut.
În aceste condiții, instanța apreciază că probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății confirmă acuzația de tentativă de omor formulată față de acest inculpat, intenţia specifică de omor rezultând din elemente obiective, respectiv împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, instrumentul folosit, zonele vizate și intensitatea loviturilor, rezultatul efectiv produs, abandonarea victimei într-o baltă de sânge, precum și existența unei stări conflictuale între părți care a escaladat pe fondul consumului de alcool al inculpatului.
