La 458 de ani de la emiterea unui document de importanță în premieră europeană la Cluj, efectele sale sunt analizate într-o dezbatere
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 06, 2026 0 127
La 458 de ani de la emiterea unui document de importanță în premieră europeană la Cluj, efectele sale sunt analizate într-o dezbatere.
Mathias Corvinus Collegium organizează o dezbatere pe 14 ianuarie la Centrul MCC din Cluj-Napoca din cadrul hotelului Belvedere, în care invitații vor analiza moștenirea Dietei de la Turda din 1568. Hotărârea adoptată de Dieta de la Turda în anul 1568 este considerată un moment de referință în istoria libertății religioase. Decretul aprobat între 6 și 13 ianuarie 1568, sub conducerea principelui Ioan Sigismund, a consacrat într-o formă fără precedent dreptul la libertatea de conștiință și de religie, precum și libertatea comunităților de a-și alege propriii preoți.
Invitați sunt Jaume de Marcos – vicepreședinte pentru Europa al United Religions Initiative (URI), membru al Consiliului Global al organizației și al Comitetului pentru Dialog Interreligios și Intercultural al Consiliului Europei, István Kovács – episcop al Bisericii Unitariene Maghiare și Norbert Rácz – preot unitarian. Discuția se va desfășura în limba engleză iar intrarea este liberă.
Edictul de la Turda a fost adoptat în anul 1568, în cadrul Dietei de la Turda, în Principatul Transilvaniei, sub domnia principelui Ioan Sigismund Zápolya. Acest edict este considerat unul dintre primele acte oficiale din Europa care au recunoscut libertatea religioasă. Documentul prevedea că „credința este darul lui Dumnezeu” și permitea comunităților să-și aleagă liber confesiunea, fără a fi constrânse de autorități. Erau recunoscute patru religii „recepte”: catolică, luterană, calvină și unitariană, clericii având dreptul de a predica liber, iar credincioșii de a-i urma.
Importanța Edictului de la Turda constă în caracterul său revoluționar pentru epoca respectivă, marcată în restul Europei de conflicte religioase violente. Edictul a promovat toleranța confesională și conviețuirea pașnică între diferite comunități religioase, contribuind la stabilitatea politică și socială a Transilvaniei. Deși nu acorda libertate religioasă tuturor confesiunilor (de exemplu, ortodoxia nu era recunoscută oficial), edictul rămâne un reper fundamental în istoria drepturilor religioase și un exemplu timpuriu de pluralism și toleranță. Edictul din 1568 a recunoscut oficial religia unitariană ca una dintre cele patru „religii recepte” din Principatul Transilvaniei, alături de catolicism, luteranism și calvinism. Această recunoaștere a fost fără precedent în Europa, deoarece unitarianismul — care respingea dogma Sfintei Treimi — era considerat eretic în majoritatea statelor europene. Sprijinul principelui Ioan Sigismund Zápolya, el însuși convertit la unitarianism, a fost decisiv pentru adoptarea edictului.
Prin Edictul de la Turda, unitarianismul a putut funcționa legal, cu dreptul de a avea cler, biserici și de a-și răspândi liber învățătura. Astfel, Transilvania a devenit singurul loc din Europa secolului al XVI-lea unde religia unitariană era recunoscută oficial de stat. Edictul nu doar că a protejat existența acestei confesiuni, ci a contribuit decisiv la dezvoltarea și consolidarea ei, făcând din Transilvania un centru istoric al unitarianismului european.
