Cum arătau șezătorile din ”postul Crăciunului”, în satul clujean de altădată
Actualitate by Actual de Cluj - nov. 20, 2025 0 32
Cum arătau șezătorile din ”postul Crăciunului”, în satul clujean de altădată: ne explică etnologii de la centruL Tradiții Clujene. ”Cu Postul Crăciunului, în satul de altădată, începeau șezătorile. Acestea erau organizate, de regulă, la o casă, unde fetele se adunau și lucrau împreună. Aici veneau și feciorii. Pentru plată, feciorii aduceau câte un car de lemne la gazda șezătorii, iar fetele – petrol pentru lampă, în unele zone”, arată aceștia. ”Și, după ce intrau în casă, feciorii se așezau lângă fata pe care o considerau potrivită, sau lângă drăguțe”.
Pentru a curta fetele, feciorii organizau diverse jocuri. În satul clujean Mănăstireni, un astfel de joc era „purecu cu ștergura”. Explică etnologii:
„În mnijlocu’ căsî, pă on scaun, sta on fecior înnodat în tri, patru noduri. Atinge on fecior scaunu’ șî zîce: Întoarce-te, purece!
Șî fecioru zâce: Nu mă pot de pântice!
Celălalt îl întreabă: Până când?
Îi răspunde: Până când ficioru’ Țuț nu o țucă pă fata Floriță!
Șî să luau la rând, la țucat.
Dacă ave mânie pă o fată, cel de pe scaun îi trimete tăt feciori răi la țucat.
Informația – și exemplul – vine din ”Monografia folclorică a comunei Mănăstireni”, autor Florica Marțian, volum editat de Centrul de Cultură și Artă ”Tradiții Clujene”. Etnologii adaugă că existau și alte jocuri asemănătoare, inițiate de feciori dornici de a se apropia cât mai mult de fata pe care o plăceau. Dar, avertizează aceștia, ”fiecare fată sau fecior trebuia să dea dovadă de un comportament moral deosebit, patronat de buna-cuviință, totul „numa’ cât să cade”. ”Această expresie era foarte des întâlnită în lumea satului, alături de „nu să șede”, adică nu intră în limitele bunei-cuviințe colective”, spun aceștia.
În imagine – lampă cu petrol din comuna clujeană Negreni/Arhiva Centrului de Cultură și Artă “Tradiții Clujene”.
