Declic: CSM cere strămutarea de la Cluj a procesului împotriva numirii Liei Savonea la conducerea instanței supreme
Actualitate by Actual de Cluj - nov. 11, 2025 0 206
Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Înaltei Curți strămutarea de la Cluj a a procesului deschis de Comunitatea Declic de contestare a numirii Liei Savonea la conducerea instanței supreme.
Motivul, după cum arată Declic – activitatea civică și expunerea publică a organizației ar putea influența imparțialitatea instanțelor clujene.
Procesul se află pe rolul Curții de Apel Cluj și a fost deschis în vara acestui an. Declic a contestat în instanță procedura de numire a Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în baza unei petiții semnate de 70.000 de persoane. ”E revoltător ca instituția care ar trebui să apere independența justiției să insinueze că judecătorii pot fi influențați de articole de presă și petiții civice. Dacă o simplă opinie publică e o amenințare pentru CSM, problema nu e la cetățeni, ci la cei care confundă critica democratică cu subordonarea”, spune în comunicat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea de campanii Declic. Aceasta mai arată că în cererea depusă CSM invocă faptul că Declic are sediul în Cluj-Napoca și ”desfășoară activități cu expunere publică semnificativă”, iar ”presa locală este vector de opinie și poate influența opinia publică”.
Declic a depus întâmpinare la cererea CSM. „Printr-o asemenea cerere, CSM se plasează într-o postură incompatibilă cu misiunea sa constituțională: din garant al independenței devine contestatar al acesteia. În loc să apere reputația profesională și independența de conștiință a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, CSM sugerează că aceștia ar fi vulnerabili la orice relatare mediatică” se arată în întâmpinare.
Cererea de strămutare formulată de CSM va fi analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 21 noiembrie. Lia Savonea a fost numită preşedinta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în 23 iunie 2025, prin votul Secţiei pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu 9 voturi „pentru” şi unul „împotrivă”. Ea a fost singurul candidat înscris la concursul pentru funcţie. Numirea este pentru un mandat de trei ani, începând de la data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17 septembrie 2025. Procedura de selecţie este criticată de societatea civilă pentru lipsa de concurenţă (fiind un singur candidat), precum şi pentru posibile încălcări procedurale – de exemplu s-ar fi declanşat procedura mai devreme decât permite legea. Declic a atacat la Curtea de Apel Cluj decizia în luna august printr-o acțiune în contencios-administrativ. Asociația cere anularea actelor adoptate de Consiliului Superior al Magistraturii ”cu încălcarea flagrantă a termenelor și garanțiilor procedurale prevăzute de lege” după cum a arătat atunci avocata Roxana Mândruțiu. ”Numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție trebuie să fie rezultatul unei proceduri transparente, corecte și predictibile, nu al unor decizii grăbite și netransparente, care pun în pericol independența justiției”, a spus ea atunci.
Declic a invocat, în acțiunea din instanță, mai multe nereguli în procesul de numire. Iată care ar fi acestea:
Procedura ilegală: Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura pentru alegerea noului șef ICCJ cu aproape 3 luni mai devreme decât prevede legea. CSM a declanșat procedura pe repede înainte la doar câteva ore după anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, cu încălcarea art. 136 din Legea 303/2022. Potrivit legii, procedura poate începe cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului, însă mandatul președintei Corina Corbu expira abia pe 16 septembrie 2025.
Istoricul problematic: Din 2016 și până astăzi, Lia Savonea a fost constant portretizată în mass-media ca ,,judecător controversat” din cauza numeroaselor scandaluri și luări de poziție contestate inclusiv de sistemul judiciar. Comisia Europeană a exprimat o „preocupare majoră” în 2019 privind evoluțiile din justiția românească, în perioada în care Lia Savonea a condus CSM. La acel moment, 710 procurori și judecători s-au delimitat de luările de poziție ale CSM. Raportul Comisiei Europene releva „existența unui regres în funcționarea instituțională a CSM” în perioada conducerii sale, concluzionând că Consiliul „nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficace” pentru apărarea independenței justiției. Această percepție negativă, consolidată în timp printr-un număr impresionant de poziții critice din cadrul sistemului de justiție, face incompatibilă candidatura Liei Savonea.
Percepția publică asupra independenței justiției. Dacă oamenii nu au încredere că instanțele sunt independente, întregul sistem judiciar își pierde legitimitatea. Este ca și cum ai avea o balanță perfectă, dar dacă toată lumea crede că este trucată, nimeni nu va mai accepta rezultatele cântăririi. Experți și instituții europene subliniază același principiu: aparențele contează la fel de mult ca realitatea. De aceea, transparența, neutralitatea și evitarea conflictelor de interese sunt esențiale – nu doar pentru funcționarea corectă a justiției, ci și pentru menținerea încrederii publice.
Petiția „Nu mai promovați judecători toxici” a fost semnată de 70.000 de cetățeni care cer respectarea legii și a standardelor etice în sistemul judiciar.
Demersul juridic este coordonat de avocata Roxana Mândruțiu, care a obținut victorii importante pentru comunitatea Declic în dosarele Certej, Rovina, Bâsca Mare sau Răstolița.
Toate costurile juridice, în valoare de 10.000 de lei, sunt acoperite integral din donațiile membrilor comunității Declic. Suma include consultanța juridică, redactarea cererii, documentare legislativă, taxele de timbru și reprezentarea în instanță.
Sistemul s-a coalizat în favoarea Liei Savonea: ieri toate instanțele din țară, pe rang – Curțile de Apel, Tribunalele și ulterior Judecătoriile – au dat comunicate de presă de sprijin a numirii. Iată comunicatul președinților Curților de Apel:
Președinții curților de apel din România își exprimă public sprijinul față de Înalta Curte de Casație și Justiție și față de președintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor și presiunilor, fără precedent, exercitate în spațiul public.
Justiția română este un sistem unitar. Autoritatea instanței supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicțional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanțele din țară și afectează încrederea în toți judecătorii.
Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanței supreme, ci o slăbire a justiției în ansamblu.
Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem — de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii — și cu afectarea încrederii societății în capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei.
Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii.
Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară.
Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti.
Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului.
Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile „valori” după care se ghidează structura statală a ţării.
În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar și responsabilitatea comună de a apăra independența justiției şi statul de drept, demnitatea funcției de judecător și încrederea cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului.
Facem apel la respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești și la protejarea autorității instanței supreme, ca garanție a unui stat de drept funcțional.
Ne alăturăm, în mod solidar, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept:
– independența judecătorilor nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice;
– demnitatea conducerii instanței supreme este parte integrantă a prestigiului justiției;
– nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influența actul de judecată.
În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat.
Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea.
Ulterior, aseară Tribunalele și Judecătoriile au emis câte un comunicat similar, la Cluj fiind semnate de toți președinții de instanțe.
