Cercetătorii din Cluj: încălzirea globală și reducerea presiunii pășunatului după comunism înverzesc munții. ”Este o transformare rapidă”
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 03, 2025 0 97
O echipă internațională de cercetători, dintre care o parte din Cluj, demonstrează că aproape jumătate dintre zonele înalte ale Carpaților, aflate la peste 1.500 metri altitudine, s-au ”înverzit puternic” în ultimele patru decenii.
Echipa de cercetători vine de la laboratoarele de ecologie alpină ale universităților ”Babeș-Bolyai” din Cluj, și Grenoble din Franța. Aceștia au publicat un studiu în prestigioasa revistă ”Environmental Research Letters”, în care arată că extinderea tufărișurilor de afin, merișor, rododendron și ienupăr este principalul motor al acestei transformări, care remodelează peisajele alpine. Rezultatele se bazează pe analiza imaginilor satelitare Landsat din ultimele patru decenii, corelate cu fotografii aeriene istorice, inclusiv de la sfârșitul anilor 1960. Cercetătorii au descoperit că acest fenomen de ”înverzire” este cel mai pronunțat între 1.800 și 2.300 metri altitudine, mai ales pe versanții nordici. Spre deosebire de pădurile de molid sau jnepenișuri, comunitățile de arbuști joacă rolul central în această schimbare. ”Ceea ce vedem astăzi în Carpați este o consecință directă a declinului presiunii pășunatului după perioada comunistă, combinată cu efectele încălzirii climatice”, arată coordonatorul studiului, Dan Turtureanu, cercetător la grădina botanică ”Alexandru Borza” din Cluj. ”Arbuștii revin acolo unde turmele ajung mai rar, iar climatul mai blând le accelerează expansiunea. Este o transformare rapidă, având în vedere că vorbim de doar 40 de ani — o perioadă foarte scurtă raportată la ritmul natural al schimbărilor din aceste peisaje”.
Este, arată cercetătorii, o ”reconfigurare ecologică importantă”, care are și un nume – ”shrub encroachment”, adică extinderea vegetației arbustive. Are implicații pentru biodiversitate, peisaje, dar și pentru stocarea carbonului.
Rezumatul studiului:
”În ultimele decenii, ecosistemele cu climat rece au prezentat o creștere pronunțată a vegetației verde, iar creșterea arbuștilor este un proces ecologic major care stă la baza acestor schimbări. Cunoștințele noastre despre aceste dinamici rămân limitate în munții temperati din Europa de Est, care au cunoscut schimbări semnificative în utilizarea terenurilor, în special după prăbușirea regimului comunist. Este demn de remarcat faptul că nu a fost evaluată contribuția arbuștilor, parțial din cauza dificultății de a furniza hărți de înaltă rezoluție ale arbuștilor. În acest studiu, am integrat patru decenii de serii temporale NDVI derivate din Landsat cu o clasificare personalizată a acoperirii terestre bazată pe imagini Sentinel-2 pentru a investiga dinamica verdeaței peste 1500 m altitudine în Munții Carpați. Clasificarea a vizat tipurile cheie de arbuști folosind indici spectrali adaptați la variațiile sezoniere ale pigmentului. De asemenea, am efectuat o analiză vizuală diacronică a fotografiilor aeriene, inclusiv a imaginilor satelitare din epoca Războiului Rece, pentru a evalua schimbările vegetației pe termen lung. Am constatat tendințe pozitive semnificative de înverzire în 44% din zona studiată,
cea mai mare magnitudine fiind localizată la altitudini medii (1800–2300 m) și pe pantele orientate spre nord.
Cartografierea de înaltă rezoluție a acoperirii terestre a relevat că arbuștii dominați de Ericacee și Juniperus au fost cei mai puternici contribuitori la înverzire. Interpretarea vizuală a imaginilor istorice a confirmat înverzirea pe scară largă a vegetației lemnoase în aceste zone. Sugerăm că declinul utilizării tradiționale a terenurilor, în special practicile de pășunat extensiv, este un factor cheie al acestor schimbări ecologice, promovând renașterea arbuștilor subalpine anterior mai răspândite. Constatările noastre evidențiază importanța integrării observațiilor de teledetecție de înaltă rezoluție și a analizei diacronice a fotografiilor aeriene pentru a desluși complexitatea înverzirii vegetației în ecosistemele de mare altitudine.”
