Curtea de Apel Cluj oprește defrișările din Parcul Național Călimani pentru hidrocentrala Răstolița din Mureș, de care se trage de 30 de ani
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 24, 2025 2 272
Curtea de Apel Cluj oprește defrișările din Parcul Național Călimani pentru hidrocentrala Răstolița din Mureș.
Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj și a dispus suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița. Aceasta este a doua victorie în instanță împotriva proiectului, după ce, în iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor.
Lucrările de defrișare pentru Acumularea Hidroenergetică (AHE) Răstolița sunt oprite până când instanțele se vor pronunța definitiv inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalității hotărârii de guvern. ”Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic, într-un comunicat de presă.
Decizia instanței din Cluj vine în contextul, deosebit de grav, în care lucrările de defrișare nu au fost stopate după suspendarea acordului de mediu în iunie. O arată și imaginile satelitare, dar și datele oficiale din aplicația Inspectorul Pădurii, arată asociația. ”Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrei mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstolița pentru a constata șirul halucinant de ilegalități și abuzuri care au continuat în zonă și după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, spune coordonatoarea campaniilor Declic, Roxana Pencea Brădățan.
Proiectul hidrocentralei Răstolița este unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Declic arată că acesta ar avea o contribuție ”infimă” la producția de electricitate – doar 0,081% anual – ”în timp ce ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000”.
”Este a doua decizie judecătorească care demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declarațiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor, precum fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului. Aceștia au susținut public că proiectul Răstolița respectă legea și contribuie la tranziția verde. Instanțele, însă, confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiții legale și că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu. Cu toate acestea, noi rămânem fermi pe poziții și vom apăra oamenii și natura în fața abuzurilor. Un viitor mai sănătos și mai curat este posibil doar dacă protejăm mediul și democrația”, arată și Viviana Stoica, coordonator pentru Bankwatch România..
Proiectul ar presupune defrișarea a 39 de hectare de pădure și reducerea drastică a debitului râului Răstolița, afectând grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre.
Pentru AHE Răstoliția șantierul a început încă din 1989. Proiectul este finalizat în proporţie de peste 90% şi în grafic să fie pus în funcţiune în noiembrie anul acesta.
Activiștii de la Declic au semnalat că peste 130 de hectare dintr-o arie naturală unică in țară ar fi devastate. Respectiva suprafață de teren se află în Parcul Național Călimani. Mai mult, în zonă se suprapun șapte alte arii naturale protejate.
Din motivarea instanței Curții de Apel Cluj:
”Dacă proiectul hidroelectric moștenit de la Nicolae Ceaușescu va fi dus mai departe, va fi defrișat și inundat unul dintre cele mai bine conservate arinișuri din Europa. Asta în condițiiile în care arinișul a fost declarat habitat protejat prioritar în UE. De asemenea, va dispărea într-o țeavă principalul râu din România în care se mai înmulțește lostrița. În zona de dezvoltare durabilă a parcului unde se află suprafața vizată, legea permite doar investiții ce respectă principiile de utilizare durabilă a resurselor naturale. O asemenea investiție ar trebui să asigure prevenirea oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii. Dar un proiect hidroenergetic care defrișează, betonează și inundă arii protejate se află la opusul oricăror asemenea principii de dezvoltare durabilă. Aceste lucrări au un impact devastator și ireversibil asupra naturii”, arătau activiștii într-o petiție împotriva proiectului.
Acesta este primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990 în România și e amplasat pe teritoriul administrativ al comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava; proiectul a primit în octombrie anul trecut Acordul de mediu, de la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, pentru „Scoaterea definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița (A.H.E. Răstolița)”, la cererea SPEE Hidroelectrica S.A. Investiția ar urma să aibă o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie, de 58,14 GWh/ an.
Potrivit directorului executiv al APM Mureș, Cristina Pui, care a semnat Acordul de mediu pentru acest obiectiv de interes național, Cuveta lacului de acumulare Răstolița se va întinde pe o lungime de aproximativ 5,6 km, atât pe valea principală – râul Răstolița – cât și pe cele trei văi în care sunt cantonați afluenții principali – pârâurile Tihu, Mijlocu și Secu.
Urmare a scoaterii definitive a suprafeței de 171,4409 de hectare din fond forestier era defrișarea unei suprafețe de 39,38 hectare. Președintele ANPM Laurențiu Alexandru Păștinaru spunea în octombrie că acordul de mediu beneficia de o ”semnare istorică” ”pentru un proiect de interes public major”.
Având în vedere că proiectul propus prevede scoaterea definitivă din fond forestier a suprafeței cuvetei lacului, a captărilor secundare şi a drumurilor, tipul de tăiere a arborilor este de tăiere la ras și curățarea amplasamentului de crengi și frunze. Vegetaţia existentă pe amplasament este reprezentată de lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 de ani.
Lucrările la obiectivul „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa” au fost demarate în baza Decretului nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Autorizaţiei de Construire nr. 304/03.12.1990 completată în anul 1997 cu adresa prin care valabilitatea autorizației de construire a fost extinsă pe toată durata de execuție a proiectului și a Acordului de mediu nr. 12/07.11.1990. În 1996 au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici ai investiției, reducându-se și debitul instalat de la 25 la 17 mc/s. În anul 2003 a fost elaborat Proiectul Tehnic al AHE Răstolița pe baza căruia a fost evaluat restul rămas de executat după ianuarie 2003 și încheiate contractele de execuţie cu diverşi antreprenori.
Citește și:
Sincer sa fiu , as intra in grevă foamei sa va vad pe voi care chipurile aveți grijă de români , sa va vad la închisoare . Sunteti cel mai mare rău al țării . Ați găsit acum lostrița .
Și pe judecătorii care s-au lăsat corupți , la închisoare . Să lași o asemenea investiție de izbeliște numai în România , și la curtea de apel Cluj . La închisoare trădătorilor !