Un neobișnuit obicei arhaic încă se mai ține în unele sate din Cluj în fiecare an de Rusalii, în acest an peste câteva zile
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 06, 2025 0 388
Un neobișnuit obicei arhaic încă se mai ține în unele sate din Cluj în fiecare an de Rusalii, în acest an peste câteva zile.
E vorba de obiceiul ”împănatul boului”, sau ”înstruțatul” acestuia, de exemplu în comuna clujeană Batin, în acest an duminică 8 iunie, de rusalii. ”Acest obicei, întâlnit doar în Transilvania, face parte din tradițiile agrare și de fertilitate ale regiunii și constă într-o procesiune pe ulițele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi împodobiți cu frunze, flori și panglici colorate”, spun etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
În acest an manifestarea coincide cu Întâlnirea fiilor satului în Batin, dar are loc și în alte sate.
În Batin manifestările încep la ora 14 cu obiceiul propriu-zis, în cadrul căruia un bou va fi împodobit cu flori și spice de grâu. Alaiul format din fete și feciori va purta ”boul înstruțat” pe ulițele satului, într-un ceremonial destinat să aducă noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului. Urmează ”sfințirea” acestuia de către preotul satului, după care boul este eliberat iar o fată trebuie să-l prindă, ținându-l de coarne. Potrivit tradiției, fata care-l prinde se va mărita în curând.
Manifestarea de duminică de la Batin va fi prezentată de celebrul Sergiu Vitalian Vaida și va continua de la ora 16 cu un spectacol folcloric, susținut de interpreții Alexandru Pop, Ioan Dordoi, Ioan Dordoi, Elena Rusu, Viorica Dolha, Andreea Carmen Doboș și Dumitru Sărmaș. De asemenea, vor evolua: Grupul coral „Heruvim”, frații Ioan și Grigore Trif, ansamblul folcloric ”Miorița”, ansamblul de dansuri populare din Unguraș – ”Arvalanyhaj” și ansamblul folcloric ”Moștenirea”.
Sărbătoarea se va încheia cu un joc tradițional la căminul cultural din localitate, în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional, cu primaș Vio Pop de la Fizeș.
De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit ”boul înstruțat” sau ”boul împănat”. Este, arată etnologii, o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi. ”Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol”, spun aceștia.
Ritualul ”boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. ”Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți”, arată etnologii.
”Era un obicei ca în ajunul sărbătorii de Rusalii feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu ”apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl ”îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie. Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea ”boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual. Întregul alai era stropit cu ”apă neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași și să organizeze o petrecere a tinerilor.
Acest obicei se mai întâlnește și astăzi în satele de pe Valea Someșului Mic din județul Cluj, precum Batin, Mintiu Gherlii și Mănăstirea, dar și în sate din județul Bistrița- Năsăud.
Iată cum e prezentat acest obicei de către etnologii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca:
Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
Citește și:
Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii, în câteva comune din Câmpia Clujului
