Etnologii din Cluj: din gospodăria țărănească a țăranilor din Cluj era nelipsită cânepa, din aceasta se făceau haine și pânzeturi
Actualitate by Actual de Cluj - mart. 27, 2025 0 129
Din gospodăria țărănească a țăranilor din Cluj era nelipsită cânepa: din aceasta se făceau haine și pânzeturi.
Fiecare nevastă, mai demult, semăna cânepă, atât de vară cât și de toamnă, arată etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj. ”Din cânepa de vară, în perioada iernii, ele făceau hainele și pânzăturile, deoarece aceasta era fină și se albea ușor”, aflăm de la Elena Petre din localitatea clujeană Râșca.
Pânzăturile fine erau folosite la ștergarele pentru coșarcă – cu care se mergea la nunți și la botez-, la ”căpătâierele” de la capătul patului – adică fețe de perini, pentru sacul pentru mers la moară și altele. De asemenea, cânepa de vară era folosită la confecționatul îmbrăcămintei la femei, pentru ”spăcele” , sau cămeși, care erau cusute cu ”hărăsc” sau ”fitău” – fir de bumbac cu care se coseau ornamente pe pânză albă, pentru poale, prevăzute la bază cu cipcă și colțișori.
Pentru bărbați se confecționau gacii, adică pantalonii de vară, cămeșile, prevăzute la piept cu modelul „cuib de viespe” și „colțișori”, în zona de munte a județului Cluj, iar la baza mânecii erau prevăzute cu manșete, numite ”pumnărei”. Din cânepa de iarnă se prelucrau ”dosoaiele” sau ștergarele, străițile de câmp, de ”bătele” – unelte pentru bătut coasa, sau cele folosite la colindat. Tot din cânepa aspră se confecționau ”sormojagul” – un sac umplut cu paie cu rol de saltea pentru pat și ”cenușerele” – lipideu pentru transportat frunzele și nutrețul pentru animale, dar și altele.
În imagine țesături tradiționale din casa familiei Petre din Râsca, arhiva CJCPCT Cluj
