BREAKING Șeful Poliției din Cluj va fi cercetat sub control judiciar în dosarul în care e acuzat de abuz în serviciu alături de alți trei polițiști, DNA ia aceeași măsură în cazul celor 4 suspecți
ActualitateTop News by Actual de Cluj - iun. 18, 2024 0 544
Șeful Poliției din Cluj va fi cercetat sub control judiciar în dosarul în care e acuzat de abuz în serviciu alături de alți trei polițiști – șeful Serviciului Rutier și doi agenți de Poliție. De altfel, procurorii anticorupție au dispus aceeași măsură pentru toți cei patru suspecți.
Mai exact șeful IPJ Cluj Mihai Rus alături de șeful Serviciului Rutier Aurelian Mircea Rotar și doi agenți de poliție rutieră vor fi cercetați sub control judiciar pentru 60 de zile, au precizat reprezentanții DNA la solicitarea actualdecluj.ro. Cei patru au fost reținuți ieri după-masă pentru 24 de ore ieri de către procurorii anticorupție și li s-a comunicat calitatea de suspecți, după percheziții la IPJ Cluj și la Serviciul Rutier. La expirarea ordonanței de reținere procurorul de caz a dispus cercetarea sub control judiciar.
Rus e acuzat de infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – două fapte – și de fals în declarații. Aurelian Mircea Rotar, comisar șef de poliție și șef al Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Județean (IPJ) Cluj, e acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit – două fapte, complicitate la fals în declarații și omisiunea sesizării.
În dosar sunt suspecți și doi agenți principali de Poliție de la Serviciul Rutier – Ioan-Raul Pașca și Cătălin-Claudiu Mureșan. Aceștia sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și respectiv complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În ordonanțele procurorilor se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În 29 aprilie, Rus ar fi fost oprit pe raza municipiului Cluj-Napoca de un echipaj de poliţie din care făceau parte și suspecții Mureşan Cătălin-Claudiu și Paşca Ioan-Raul, acesta fiind surprins cu aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum unde limita de viteză maximă era de 50 km/h. În acest context, Rus împreună cu ceilalți polițiști cercetați în prezenta cauză ar fi stabilit o modalitate prin care șoferului să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale. Concret, în urma discuțiilor purtate s-ar fi hotărât ca Rus să comunice numele unei alte persoane care ar fi condus autoturismul în ziua evenimentului, ceea ce ar fi și făcut în 22 mai, iar agentul constatator, Ioan-Raul Paşca, să nu aplice sancțiunea contravențională corespunzătoare până la împlinirea termenului de prescripție. De asemenea, s-ar mai fi stabilit ca Rus să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului de poliție Paşca Ioan-Raul în contextul de mai sus.
Suspecților Mihai Rus, Aurelian Mircea Rotar, Ioan-Raul Paşca și Cătălin-Claudiu Mureşan li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile. ”În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”, transmit procurorii DNA.
Rus e polițist din 2006, când, pentru cinci ani, a fost ofițer la Protecție Internă. Din octombrie 2022 este împuternicit ca șef al IPJ Cluj. Iată CV-ul său:
21 octombrie 2022 – prezent – împuternicit şef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj;
01 mai 2018 – 20 octombrie 2022: şef al Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca;
2013 – 2018: şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca;
2011 – 2013: ofiţer în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca;
2006 – 2011: ofiţer în cadrul D.G.P.I.
Conform Codului Penal, pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligaţii. Iată care sunt acestea:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Pe lângă acestea, procurorii pot impune inculpaților ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive.
Totodată, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.
