Cum era la Gherla în 1963: firme luminoase, vitrine bogate, străzi pline de oameni gălăgioşi şi veseli
Din județ by Actual de Cluj - ian. 17, 2022 0 287
Iarna anului 1963, la Gherla. Orășelul de pe malul Someșului Mic, unde meșteșugurile și comerțul particular au ocupat o lungă perioadă de timp viața locuitorilor, rămăseseră în urmă. Începuse industrializarea, prin construirea combinatului de prelucrare a lemnului, cu mai multe secții, iar pentru cele câteva mii de muncitori, veniți din satele din împrejurimi, demarase în forță construcția de blocuri de locuințe.
România era condusă la acea vreme de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acesta avea să moară la scurt timp, în luna martie, iar locul lui a fost luat de Nicolae Ceaușescu.
Reporterul Cornel Bozbici de la revista Flacăra, însoțit de fotograful Traian Prosan, au poposit într-o zi cu multă zăpadă la Gherla. Impresiile făcute și instantaneele realizate au fost publicate într-un număr următor al revistei.
Reîntâlnire cu Gherla
Cunoscusem oraşul pentru prima oară acum cincisprezece ani şi mai bine. Patru străzi drepte şi paralele, un centru (o mână de clădiri cu faţadă barocă şi cu un singur cat) animat numai în zilele cînd ţăranii din împrejurimi veneau la tîrg.
Putea să moară aşezarea uitată pe hartă sau îngropată undeva în memoria călătorilor care treceau întîmplător cu trenul pe acolo. Era o localitate cu o evoluţie nefiresc de lentă. În decursul unui secol şi jumătate, populaţia ei n-a crescut decît cu 1.700 de suflete: în 1800 avea circa 4.300 locuitori, iar în 1945 — 6.000. Se întîmpla cu acest oraş un fenomen tragic: neoferindu-le nimic de lucru, oamenii îl părăseau.
Dacă trecutul mai stăruie cu zidurile lui roase de timp, azi în Gherla prezentul cucereşte spaţii tot mai mari. Coloratele blocuri alungă trecutul. Numărul lor se ridică acum la zece. Altele, cuprinzînd 442 de apartamente, se vor construi în primăvara acestui an — şi, cu ele, un nou cartier în perimetrul gării.
Citește reportajul pe gherlainfo.ro.
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a oportunismului nu va produce un viitor mai bun în universități. Să trecem la o cultură a curajului / Universitățile tehnice să facă presiune pe SRI, SIE, Ministerul de Externe să faciliteze acordarea de vize studenților din alte părți ale lumii pentru ca să permită internaționalizarea învățământului
apr. 30, 2024 0
-
Silk District Office din Iași obține certificarea BREEAM Outstanding. În prezent, în România, există doar 15 clădiri de birouri cu certificarea BREEAM Outstanding New Construction
apr. 30, 2024 0