Situație fără precedent la o instituție de cultură din Cluj la premieră de spectacol, unde una dintre protagoniste a refuzat să urce pe scenă. Managerul e foc și pară. Ce răspunde actrița

Cultură by Mihai Prodan - mai 17, 2021 0 681

Situație fără precedent la o instituție de cultură din Cluj, unde premiera unui spectacol nu a mai putut fi organizată căci una dintre cele doar două actrițe implicate în desfășurarea spectacolului a refuzat să urce pe scenă.

S-a întâmplat la Teatrul de Păpuși ”Puck”, care a anunțat o premieră în urmă cu câteva zile, prima după un an de pandemie, dar pe care a trebuit să o anuleze, din cauză că una dintre cele două actrițe implicate a refuzat să urce pe scenă. Motivul – ar fi refuzat acest rol, în scris, cu multe luni în urmă.

Motivele refuzului – nu se respectă distanțarea fizică în condiții de pandemie, ”mi s-a solicitat să îmi dai jos masca de protecție în timpul repetițiilor. În acest context, subsemnata nu doresc să îmi pun sănătatea în pericol, riscul de infectare cu virusul SARS-CoV 2 fiind ridicat”. Un alt motiv – piesa nu utilizează păpuși, ”fiind un spectacol pentru adulți iar subsemnata sunt actor mânuitor-păpuși”.
Adresa în care e refuzat rolul datează din octombrie anul trecut.

Răspunsul conducerii teatrului – nu e pe alese. ”Aveți obligația de a primi orice rol vi se încredințează”. ”Raportat la fișa postului, așa cum am arătat anterior, ca angajată a Teatrului de Păpuși Puck aveți obligația de a primi orice rol vi se încredințează. Această obligație, imperativă, exclude posibilitatea de a vă alege rolurile, în funcție de preferințele personale. Ați fost distribuită în spectacolul ”Buzunarul cu pâine” în luna mai 2020. Atâta timp cât dispoziția internă nu a fost contestată și nu a fost invalidată de o instanță competentă în acest sens, ea este în vigoare și produce efecte juridice”.

Toate acestea au fost prezentate azi într-o conferință de presă de managerul teatrului de păpuși, Emanoil Petran, care și-a cerut scuze clujenilor că nu a putut organiza această premieră, primul spectacol după pandemie.

Am sunat-o pe actrița Laura Corpodean și am întrebat-o cum răspunde acestor acuzații: ”amânarea acestei premiere nu s-a făcut din cauza mea ci tocmai din cauza deciziilor pe care le ia domnul manager, respectiv eu în 2 noiembrie 2020 am înregistrat acest refuz în conformitate cu ceea ce scrie în fișa postului – că am dreptul să refuz un rol dacă este justificat acest refuz și cred că e, eu sunt angajată ca actor mânuitor păpuși iar în acest spectacol nu există absolut nicio păpușă. Ce aș putea să fac? Eu am mai fost dată afară o dată în 2015 pentru că  am refuzat rolul în spectacolul ”Duel în oglindă”, tot în programul Nocturne, care e fără păpuși, în 2018 am revenit pentru că instanța a considerat că mi-a fost desfăcut abuziv contractul de muncă. Doar două spectacole au fost în acest program Nocturne, al doilea e acesta. Alte roluri nu am refuzat, cum să refuz roluri care țin de meseria mea? Nu mi-am permis niciodată să refuz un rol care e conform cu fișa postului. În mai anul trecut dânsul ca regizor m-a distribuit în rolul din acestă piesă, după care a renunțat la regia spectacolului și a predat-o. Eu când am refuzat noul regizor a cerut să lucreze cu altă actriță. A fost un moment foarte trist pentru mine, nici nu am putut să dorm noaptea gândindu-mă că vine publicul și abia atunci să spună că dânsul a decis toate lucrurile acestea. Este aberant și ridicol.

Între actriță și conducerea teatrului de păpuși din Cluj conflictul e unul mai vechi și a ajuns și în instanță. Actrița a fost sancționată anul trecut în mai multe rânduri, și a atacat aceste sancțiuni la Tribunal.

Procesul a fost deschis la Tribunalul Cluj în urmă cu mai bine de un an, în 20 ianuarie 2020. Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză reclamantei în 10 februarie 2021, admițând cererea și anulând decizia de sancționare disciplinară. Cum decizia instanței Tribunalului a putut fi atacată cu apel, Teatrul Puck a făcut uz de acest drept și a contestat decizia în martie 2021. Prima înfățișare din proces e programată peste câteva zile, în 26 mai. Până atunci, să precizăm că la Tribunalul Cluj procesul a avut nu mai puțin de 11 înfățișări.

Managerul Emanoil Petran critică decizia instanței, care a dat câștig de cauză actriței. ”Conform hârtiilor depuse de către Consiliile Administrativ, Artistic și a personalului teatrului, abaterile Laurei Corpodean Dumitrescu sunt vechi și cunoscute de către toată lumea din instituție. Au fost luate de nenumărate ori măsuri disciplinare, conducerea neputând tolera atitudinea față de muncă, față de colegi și față de public a acesteia. Dar, cu toate acestea, instanțele de judecată din Cluj au dat, aproape invariabil, câștig de cauză Laurei Corpodean Dumitrescu. Asta se întâmpla deși teatrul depunea toată documentația necesară în sprijinul celor întâmplate. Laura Corpodean Dumitrescu, mergea cu un martor care confirma, mințind, o presupusă cutumă din teatru. Indiferent ce argumente legale se invocau din partea teatrului, instanța îmbrățișa ideea presupusei cutume. Asta, deși ceilalți martori nu confirmau cutuma, deși legile și regulamentele unei instituții din bani publici nu recunosc cutumele, mai pe scurt, nicio cutumă nu poate bate legile și regulamentele unei instituții finanțată pe bani publici, fie această cutumă existentă sau inventată”.

Despre ce e vorba? Motivarea deciziei Tribunalului Cluj, 346/2001, arată:

---

Reclamanta deține calitatea de salariată în funcția de actor mânuitor păpuși în temeiul contractului individual de muncă nr. 163/08.12.2004 încheiat cu pârâtul.

Prin Decizia nr. 128/17.12.2019, emisă de pârâtă, s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei. Conduita imputată reclamantei este reprezentată pe de o parte de nesemnarea condicii de prezență în datele de 15.09.2019, 20.09.2019 și 22.09.2019, aplicându-se sancțiunea disciplinară a avertismentului, iar pe de altă parte de falsificarea de acte privind diversele evidențe prin consemnarea nereală în fișa individuală de activități cu privire la participarea în data de 23.09.2019 la spectacolul Croitorașul cel Isteț, sancțiunea aplicată pentru aceasta fiind reducerea salariului cu 5% pe o perioadă de o lună.

Analizând decizia de sancționare disciplinară sub aspectul formal si al elementelor obligatorii, prevazute de art. 252 din Codul muncii, instanta consideră că a fost întocmită in mod legal. Astfel, potrivit art.252 alin.2 Codul muncii, republicat, sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condițiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancțiunea poate fi contestată;

f) instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.

Necesitatea descrierii faptei se justifica prin faptul ca salariatul trebuie să aibă cunoștinta de abaterea disciplinară retinută si sanctionată de angajator, pentru a avea posibilitatea sa îsi formuleze contestatia, iar instanta de judecata să aibă posibilitatea să verifice existența faptelor, vinovăția salariatului, prejudiciul produs, împrejurările în care faptele au fost săvârsite, cu consecințe în ceea ce priveste individualizarea sanctiunii.

Descrierea faptei presupune prezentarea explicită a acelor aspecte care pot conduce la concluzia ca fapta salariatului reprezinta o încalcare a obligatiilor ce îi reveneau în temeiul raporturilor de muncă, de o gravitate suficient de mare pentru a constitui o abatere disciplinara.

Decizia contestată în prezenta cauză conține o descriere a faptelor imputate reclamantei, acestea fiind suficient descrise prin indicarea conduitei menționate anterior, astfel încât reclamanta să fie în măsură ca în cunoștință de cauză să inițieze demersurile de contestare.

Litera b) a art. 252 Codul muncii prevede obligativitatea precizării în decizie a prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat. Analizând conținutul deciziei sub acest aspect, constatăm că s-au indicat prevederile încălcate, respectiv art. 55 din Regulamentul intern.

Motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat se regăsesc, de asemenea, în cuprinsul deciziei contestate.

Reținem că sunt indicate în decizia contestată și temeiurile în baza cărora s-au aplicat sancțiunile, respectiv art. 55 și art. 57 lit. a și c din Regulamentul intern și art. 247-252 din Codul muncii.

Sunt, de adesemea, indicate atât termenul în care sancțiunea poate fi contestată, cât și instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.

Analizând criticile vizând temeinicia deciziei contestate, reținem că într-adevăr, astfel cum arată reclamanta, conform art. 25 din Regulamentul intern aplicabil în luna septembrie 2019 (fila 21 verso vol. 1), doar pentru personalul administrativ este prevăzută evidența prin semnarea condicii de prezență la începerea programului și la terminarea acestuia, în timp ce pentru personalul artistic articolul 24 prevede că evidența activităților se face de către șefii de secții care întocmesc situații lunare, același articol cuprinzând obligația personalului artistic de a completa fișa individuală de activități pe care trebuie să o predea, semnată, șefului de secție, cel mai târziu în ultima zi a lunii. Rezultă, deci, că personalul artistic, categorie în care este inclusă și reclamanta, nu avea obligația semnării condicii de prezență în temeiul regulamentului menționat, doar personalul administrativ fiind vizat de această obligație.

În scopul probării obligației reclamantei de a semna condica de prezență, pârâta se prevalează de Dispoziția internă nr. 882/01.09.2017 emisă de managerul pârâtei, conform căreia întregul personal al pârâtei, deci și personalul artistic în cadrul căruia este inclusă și reclamanta, are obligația de a semna condica de prezență și de a consemna orele de început și de sfârșit a activității. Instanța reține, cu privire la această dispoziție, pe de o parte că a fost emisă în perioada în care era în desfășurare litigiul generat de concedierea reclamantei, care a făcut obiectul dosarului nr. _____________, iar pe de altă parte pârâta nu a dovedit aducerea la cunoștința reclamantei a acestei dispoziții, simpla susținere în sensul că fusese afișată la avizier nefiind aptă a proba că reclamantei i-a fost adusă la cunoștință.

Cu referire la obligația de semnare a condicii de prezență și la implicațiile nesemnării, mai reținem, din depoziția martorilor audiați, că personalul artistic al teatrului semna condica de prezență fără o consemnare riguroasă a orelor de sosire și de plecare, precum și că la elaborarea pontajelor nu se preluau din condică strict doar orele menționate. În concret, martora C_____ C______, care deținea atribuții privind întocmirea pontajelor, a relatat, spre exemplu, că pentru un spectacol care incepe la ora 9 si se termina la 9,45, ani de zile, cu știința conducerii, se pontau 4 ore intrucat se presupune că se pregăteste actorul, __________________ spectacol, este pe scenă, deci o oră de spectacol se ponta 4 ore. Continuând exemplul, arată că un actor care duminica avea 2 spectacole, care însumau maxim 2 ore, era pontat 8 ore. Aceeași martoră a relatat că solicita colegilor să semneze condica și uneori îi trimitea la colega de la resurse umane la care preda pontajul, pentru a semna condica, arătând că alcătuia pontajul, mai ales in locurile lipsă, in principal dupa fișa individuală de activități coroborată cu programul, nefiind stabilit de către conducerea teatrului modalitatea de implementare a regulii privind utilizarea condicii de prezență.

De asemenea, pentru situația spectacolelor susținute în alte locații, martora a relatat că nu se putea deplasa condica la spectacol intrucat erau momente cand avea loc o repetiție la sediu si un spectacol in deplasare, suprapuse.

În temeiul considerentelor expuse, conduita imputată reclamantei, de a nu semna condica de prezență într-o zi în care activitatea se desfășura la sediul teatrului (20.09.2019) și în două zile în care activitatea s-a desfășurat în alte locații față de sediul teatrului (15.09.2019-Festivalul Wonderpuck și 22 .09.2019-Bonțida) nu reprezintă o încălcare a obligațiilor care îi revin în calitate de salariat și, prin urmare, sancționarea reclamantei pentru aceasta este lipsită de temei, justificând soluția anulării deciziei.

Referitor la a doua faptă reținută în sarcina reclamantei prin prima decizie de sancționare, și anume consemnarea nereală în fișa individuală de activități cu privire la participarea în data de 23.09.2019 la spectacolul Croitorașul cel Isteț, reținem că potrivit programului stabilit pentru data de 23.09.2019, spectacolul Croitorașul cel isteț nu o cuprindea pe reclamantă în distribuție, iar reclamanta nu figura nici pe lista cu angajații pârâtei care urmează a se deplasa la Aghireșu și B____ în data de 23.09.2019 pentru susținerea acestui spectacol (fila 50-51 vol. 1), reclamanta recunoscând că nu s-a deplasat la locația spectacolului în ziua respectivă (răspunsul la întrebarea nr. 31 din interogatoriu.). De asemenea, potrivit art. 8 alin. 6 din Regulamentul intern (fila 20 vol. 1), orice schimbare a programului poate interveni cel târziu la ora 13 din ziua precedentă acțiunii planificate.

Cu toate aceste, analiza conduitei imputate reclamantei presupune și examinarea regimului dublurilor actorilor, mai precis situația actorilor care, în caz de nevoie, îi înlocuiesc în spectacole pe actorii care fac farte din distribuția respectivului spectacol și care din diverse motive nu pot participa la spectacol. În această privință, reținem în primul rând că la nivelul pârâtei nu este reglementat regimul dublurilor actorilor, aspect constatat și de Consiliul Județean Cluj (conform adresei de la fila 172 vol. 1), iar în al doilea rând că în concret este necesară înlocuirea unui actor care face parte din distribuția unui spectacol și care nu poate susține spectacolul, de către un alt actor. Din depozițiile matorilor, inclusiv martorul propus de pârâtă, rezultă că sunt întâlnite astfel de situații, iar uneori actorul înlocuitor (dublura) este solicitat chiar în ziua spectacolului, cunoscând în prealabil că urmează a fi anunțat dacă e nevoie, fără a mai fi, deci, aplicată regula prevăzută de art. 8 alin. 6 din Regulamentul intern potrivit căreia orice schimbare a programului poate interveni cel târziu la ora 13 din ziua precedentă acțiunii planificate.

În lipsa unei reglementări a regimului dublurilor, care să vizeze inclusiv modalitatea de evidențiere a acestei activități a actorului și având în vedere modul de lucru de la nivelul teatrului în ce privește dublurile actorilor, conduita imputată reclamantei, de a consemna în fișa de activități spectacolul pentru care era pregătită ca dublură, chiar dacă nu a fost solicitată să participe la acesta, nu reprezintă în opinia instanței o consemnare nereală de activități, nefiind clară pentru un actor existența, ori dimpotrivă inexistența obligației de a o consemna în fișa de activități, instanța neidentificând un temei în baza căruia să opereze interdicția menționării acestei situații în fișa de activități.

De altfel, din depoziția martorelor propuse de reclamantă rezultă că în unele situații se consemnau în fișa de activități aceste situații, iar în altele nu se consemnau, iar martorul propus de pârâtă a relatat că nu s-a transmis de către personalul teatrului cum sa se consemneze in această situație, dacă sa fie consemnată sau nu aflarea la dispozitia teatrului in ziua spectacolului.

Prin urmare, conduita imputată reclamantei în această privință nu reprezintă o încălcare a obligațiilor care îi revin în calitate de salariat și, prin urmare, sancționarea reclamantei pentru aceasta este lipsită de temei, justificând soluția anulării deciziei.

Trecând în continuare la analiza celei de-a doua decizii contestate de reclamantă, Decizia nr. 44/18.02.2020, reținem că prin aceasta s-a dispus sancționarea disciplinară a reclamantei cu reducerea salariului de bază cu 10% pe o durată de 2 luni, conduita imputată fiind reprezentată de lipsa nemotivată de la serviciu în data de 28.11.2019 în intervalul 11.30-14.00.

Sub aspect formal, decizia contestată conține o descriere a conduitei imputate reclamantei, fiind respectate exigențele art. 252 lit. a din Codul muncii.

De asemenea, s-au indicat prevederile încălcate, respectiv art. 55 din Regulamentul intern, iar motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamantă se regăsesc în cuprinsul deciziei.

Totodată, sunt indicate în decizia contestată și temeiurile în baza cărora s-a aplicat sancțiunea, respectiv art. 55 și art. 57 lit. c din Regulamentul intern și art. 247-252 din Codul muncii, fiind menționate atât termenul în care sancțiunea poate fi contestată, cât și instanța competentă la care sancțiunea poate fi contestată.

Instanța reține că decizia este netemeinică, justificându-se anularea acesteia, în considerarea argumentelor care vor fi expuse în continuare. Astfel, în data de 28.11.2019, reclamanta, alături de colegii U____-C_____ A____ C______, L____ I_____ și R_____ T_____, au avut stabilit programul de lucru între orele 10.00-14.00 pentru repetiție de text a spectacolului Croitorașul cel isteț (f. 155 vol. 1), iar în caietul de regie tehnică s-a consemnat că au încheiat repetiția la ora 11.15 din inițiativă proprie (f. 144, 145 vol. 1), aspect confirmat de atât de reclamantă, prin răspunsurile la interogatoriu, cât și prin depoziția martorei U____-C_____ A____ C______, care deși au arătat că au plecat din incinta teatrului și au revenit, nu au susținut că repetiția ar fi continuat.

Martorii audiați, inclusiv martorul propus de pârâtă, au relatat că o activitate programată într-un anumit interval orar se poate încheia mai devreme față de ora stabilită ori poate dura chiar mai mult, ceea ce corespunde specificului activității artistice. În același sens sunt și prevederile Regulamentului intern aplicabil la nivelul pârâtei din noiembrie 2019 conform cărora angajații teatrului au obligația să planifice activitățile, să identifice pașii care trebuie întreprinși pentru atingerea lor, stabilirea termenenelor, clarificarea nelămuririlor, stabilirea unor planuri flexibile, a unor soluții alternative, schițarea în amănunt a planului pentru a acționa rapid în situații de criză, munca în echipă (art. 6 ).

Fișa postului reclamantei cuprinde mențiuni similare, în sensul că angajatul trebuie să aibă în vedere reducerea la minim a timpilor necesari realizării fiecărei operațiuni specifice postului.

Argumentele expuse, în contextul prezentat, conduc în opinia instanței la concluzia că repetiția de text la care a participat reclamanta a avut loc, iar încheierea acesteia anterior orei stabilite în programarea acestei activități, urmată de părăsirea spațiului teatrului, în lipsa unor solicitări în sens contrar ale unui superior/ responsabil cu repetiția, nu are semnificația absenței reclamantei de la activitatea programată, cu toate că intervalul de timp în care nu s-a mai desfășurat activitatea de repetiție este de două ore și jumătate. Se are în vedere și modalitatea, prezentată anterior, de alcătuire a pontajelor, care nu se rezuma cu strictețe nici la intervalele orare din condicile de prezență și nici la durata efectivă a unui spectacol. În ipoteze similare, urmând viziunea angajatorului, ar însemna că dacă un spectacol organizat cu o durată anunțată de 3 ore se încheie mai devreme, iar actorul părăsește t______, acesta ar lipsi nejustificat de la locul de muncă, ceea ce contravine chiar scopului urmărit prin stabilirea unor asemenea programări și specificului activității artistice.

În ce privește veridicitatea depozițiilor martorilor propusi de reclamantă, instanța le va da eficiență probatorie întrucât aspectele relatate sunt confirmate inclusiv de martorul propus de pârâtă, astfel încât nu se regăsesc motive de îndoială asupra sincerității acestora, chiar dacă la rândul lor au fost sancționați pentru fapte similare, iar martora C_____ C______ se află în litigiu cu pârâtul ca urmare a sancționării disciplinare.

Întrucât pârâtului îi revine culpa procesuală, va fi obligat, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, la plata către reclamantă a sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform chitanțelor atașate dosarului, cuantumul fiind rezonabil în raport de obiectul cauzei, probațiunea administrată și serviciul prestat de apărător.

 

Nici un comentariu