200.000 de lei daune morale pentru mama femeii ucise de propriul fiu, în Tureni/ Fratele victimei primește 50.000 de lei
Actualitate by Dan Andrei - oct. 13, 2026 0 13
Tribunalul Cluj a obligat un bărbat condamnat la 18 ani de închisoare pentru uciderea mamei sale să plătească daune morale de 200.000 de lei bunicii sale, mama victimei, și 50.000 de lei unchiului său, fratele femeii ucise. Instanța a acordat și 5.000 de lei daune materiale pentru cheltuielile de înmormântare, dar a respins cea mai mare parte a pretențiilor formulate de familia victimei.
Hotărârea privind despăgubirile a fost pronunțată în 9 octombrie, după ce latura civilă a cauzei a fost disjunsă din dosarul penal. Sentința de condamnare a rămas definitivă în 18 mai, când instanța de apel a respins apelul inculpatului și a admis apelul parchetului în privința înlăturării reducerii de pedeapsă acordate în primă instanță și a majorării pedepsei la 18 ani de închisoare.
Mama victimei, în vârstă de 77 de ani, solicitase 100.000 de euro daune morale și 2.000 de euro daune materiale, în timp ce fratele femeii ucise ceruse 130.000 de euro daune morale. Tribunalul a apreciat că suferința mamei este agravată de împrejurările în care a murit fiica sa, în propria locuință, prin violențe extreme, dar și de faptul că autorul este chiar nepotul său, la a cărui creștere a contribuit.
Instanța a arătat că femeia a pierdut, prin aceeași faptă, atât fiica, cât și, practic, nepotul, ceea ce a accentuat destrămarea familiei. ”Instanța reține că moartea unui copil produce mamei o suferință intensă, care rezultă din însăși natura legăturii dintre părinte și copil și care poate fi stabilită pe calea prezumției judiciare, fără a fi necesară dovedirea ei prin manifestări exterioare spectaculoase. Această suferință este agravată, în cauză, de împrejurări obiective de o gravitate rară: victima a fost ucisă în propria locuință, prin violențe extreme, iar autorul este chiar nepotul părții civile, fiul victimei, la a cărui creștere partea civilă a contribuit. Prin aceeași faptă, partea civilă a pierdut simultan fiica și, practic, și nepotul, ceea ce accentuează sentimentul de dezrădăcinare afectivă și de destrămare a familiei”, a arătat instanța.
Totuși, judecătorii au ținut cont și de limitele probelor administrate. Martorii nu au putut descrie o relație cotidiană de apropiere între mamă și fiică, iar în dosar nu au fost depuse documente medicale care să ateste consecințe de durată asupra sănătății femeii sau necesitatea unui tratament de specialitate. În aceste condiții, tribunalul a considerat că suma solicitată de 100.000 de euro este disproporționată față de probele administrate și a stabilit despăgubirile morale la 200.000 de lei. ”Pe de altă parte, instanța nu poate ignora limitele probatoriului administrat. Martorii audiați nu au putut descrie o relație de apropiere cotidiană între victimă și mama sa, arătând fie că nu cunosc natura relației, fie că știu doar, în termeni generali, că aceasta era bună. Un martor a arătat că părțile civile au depășit momentul, fiind afectate fără a suferi schimbări comportamentale vizibile. Nu s-au administrat înscrisuri medicale, nu s-a invocat vreun tratament de specialitate și nu s-a dovedit vreo consecință durabilă asupra stării de sănătate ori asupra vieții sociale a părții civile.
În consecință, suferința morală există și este semnificativă, dar nu în dimensiunea afirmată prin cererea de constituire de parte civilă. Suma de 100.000 euro este vădit disproporționată atât față de probele administrate, cât și față de sumele acordate în mod obișnuit în practica judiciară internă în cauze de omor, pentru părinții victimei. Reparația morală are un caracter compensatoriu, iar nu punitiv, și nu poate deveni o sursă de îmbogățire”.
În cazul fratelui victimei, instanța a reținut că relația dintre cei doi era distantă. Martorii au declarat că frații se vedeau rar și nu erau apropiați, fără să existe însă conflicte între ei. Nu s-a dovedit că ar fi existat o comunicare frecventă, sprijin reciproc sau dependență afectivă ori materială. Tribunalul a apreciat totuși că moartea violentă a surorii i-a provocat o suferință reală, la care s-au adăugat implicarea în organizarea funeraliilor și sentimentul de neputință exprimat în fața instanței. Despăgubirile au fost stabilite la 50.000 de lei. Mama victimei a solicitat și 2.000 de euro pentru cheltuielile de înmormântare, însă nu a prezentat documente justificative. Tribunalul a considerat că existența cheltuielilor este certă, chiar dacă valoarea lor exactă nu a putut fi stabilită, și a acordat 5.000 de lei, reprezentând o evaluare minimă a costurilor inerente funeraliilor.
Apărarea inculpatului, care a invocat inclusiv situația sa patrimonială și imposibilitatea de a achita despăgubirile, nu a schimbat soluția. Instanța a arătat că valoarea reparației se stabilește în funcție de prejudiciul produs, nu de posibilitățile financiare ale celui obligat la plată.
Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Citește și:
