2 divorțuri la 9 căsătorii în aprilie la Cluj
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 29, 2026 0 16
În luna aprilie 2026, la oficiile de stare civilă din județul Cluj s-au înregistrat 267 de căsătorii și 60 de divorțuri, conform datelor provizorii publicate azi de Direcția Județeană de Statistică Cluj. Raportul e de aproximativ un divorț la fiecare patru cupluri căsătorite și vin după ce în luna martie 2026, în județul Cluj s-au înregistrat 130 de căsătorii și 72 de divorțuri – practic un divorț la fiecare două cununii civile, probabil un record.
Contextul național nu este mai liniștitor. În 2024, peste 28.000 de cupluri au divorțat la nivel național, în creștere cu aproape 10% față de anul anterior. Media duratei unei căsnicii înainte de divorț a fost de 11 ani, iar cel mai frecvent motiv invocat a fost neînțelegerile grave între soți. Clujul se numără, alături de București și Constanța, printre județele fruntașe la separări, cu peste 2,5 divorțuri la mia de locuitori.
La nivel european, România se situează sub media continentală la rata divorțurilor – 1,2 la mie față de 1,6 la mie în UE.
În județul Cluj au fost înregistrate 701 divorțuri în 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și consultate de actualdecluj.ro. Rata divorțialității a fost de 0,94 divorțuri la mia de locuitori, sub media națională de 0,99, și printre cele mai scăzute din Macroregiunea 1, care include județele din Transilvania și Nord-Vest.
La nivel național, numărul divorțurilor a crescut în 2025 față de 2024, ajungând la 21.479, față de 20.692 în anul anterior. Rata națională a urcat de la 0,95 la 0,99 divorțuri la mia de locuitori. Județul cu cea mai ridicată rată de divorțialitate din țară a fost Gorj, cu 1,40 la mie, iar cel cu cea mai scăzută rată a fost Bistrița-Năsăud, cu 0,56 la mie.
Datele lunare ale INS arată că tendința se accentuează în 2026. În luna martie 2026, în județul Cluj au fost înregistrate 130 de căsătorii și 72 de divorțuri, adică aproximativ un divorț la fiecare două căsătorii. La nivel național, în aceeași lună au fost consemnate puțin peste 3.100 de căsătorii și peste 2.200 de divorțuri, adică aproximativ șapte divorțuri la fiecare zece căsătorii.
Vârsta medie la divorț a fost de 42,6 ani pentru bărbați și 39,5 ani pentru femei, sub media națională de 43,9 ani, respectiv 40,3 ani. Comparând vârsta medie la divorț cu vârsta medie la căsătorie, durata medie a unei căsătorii care se termină prin divorț în Cluj se situează în jurul a 8-9 ani, similar mediei naționale de 10 ani la bărbați și 9,3 ani la femei.
Din cele 701 divorțuri înregistrate în Cluj în 2025, 558 au avut loc în mediul urban și 143 în mediul rural.
Spre comparație, anul trecut în Cluj au fost înregistrate 3.582 căsătorii – deci un divorț la fiecare cinci căsătorii. Pare un indicator ridicat, dar din arhiva presei de epocă aflăm că această pondere se păstra și în urmă cu decenii. Citește și:
Motivul invocat în marea majoritate a cazurilor, atât în Cluj cât și la nivel național, a fost acordul părților. Divorțul la notar a fost introdus ca soluție pentru desfacerea unei căsătorii prin Legea 202/2010, modificată ulterior prin Noul Cod Civil, impunând ca singură condiție esențială acordul părților. Efectul s-a reflectat direct în statistici: la nivel național, 82,6% dintre divorțurile pronunțate în 2025 au avut ca motiv acordul părților. Infidelitatea conjugală a reprezentat 1,1% dintre cauze, alcoolismul 0,9%, iar violența fizică 0,8%.
Divorțul apare cu cea mai mare frecvență în grupa de vârstă 35-39 de ani, atât la bărbați cât și la femei, la nivel național. Numărul femeilor sub 30 de ani care au divorțat a fost de 2,2 ori mai mare decât al bărbaților din aceeași grupă de vârstă, în timp ce după 50 de ani raportul se inversează, bărbații divorțând mai frecvent decât femeile.
Față de celelalte state ale Uniunii Europene, România se situează sub media europeană de 1,6 divorțuri la mia de locuitori. Cele mai mici rate de divorțialitate din UE se înregistrează în Malta și Slovenia, iar cele mai mari în Letonia, Lituania și Suedia. În acest context, atât rata județeană a Clujului, cât și cea națională se situează în jumătatea inferioară a clasamentului european.
