Arhiva zilnicăJul 9, 2017

by -
4 82

Farmec, cel mai mare producător de cosmetice din România, te invită la concurs!

Câștigă unul dintre cele cinci vouchere de 25 de lei la magazine Farmec și Gerovital*
Răspunde la întrebarea:

Care este produsul tău preferat din magazinele Farmec sau Gerovital?

 

* Premiul va consta într-un voucher în valoare de 25 de lei pentru achiziția de produse Gerovital H3 Derma + Premium Care din magazinele Farmec sau Gerovital din Cluj-Napoca. Cei cinci câștigători vor fi stabiliți  folosindu-se site-ul random.org dintre participanții care au răspuns și va fi anunțat în data de 17 iulie 2017.

(Te rugăm să folosești o adresă de e-mail validă dacă ne scrii folosind formularul de comentarii)

 

 

by -
0 172

Orchestră simfonică în Piaţa Unirii şi agendă cu Dan Bittman (Holograf), Dan Teodorescu (Taxi), Adrian Despot (Viţa de Vie) sau Hara – aceasta a fost propunerea Cluj Symphony Experience, încă un festival de week-end la Cluj.

“Cluj Symphony Experience aduce pe aceeaşi scenă cei mai “faini” artişti ai muzicii rock, pop, indie şi tehno, care îşi vor reinterpreta cele mai “mişto” capodopere muzicale acompaniaţi de orchesta simfonică BIgg Dimm a’Band”, sintetizează organizatorii conceptul de festival.

Atmosfera de duminică seara, în Piaţa Unirii.

Cei mici şi, pe alocuri, chiar şi cei mari au dansat. E vreme de îngheţată şi joacă la fântână.

Alături, pe Bulevardul Eroilor, câţiva protestatari au venit să susţină lupta anti-corupţie

FOTO/VIDEO O mână de oameni, la protestul de duminică, în Clujul festivalier. De ce continuă să vină?

by -
0 578

Terasele sunt aproape pline pe Bulevardul Eroilor şi e animaţie festivalieră şi în Piaţa Unirii, unde se pregătesc concerte de duminică. La “clopot” sunt câţiva oameni. O mână de oameni. Ei sunt cei care încă “#Rezistă”: au venit la un nou protest. De data aceasta, chemarea pe Facebook s-a făcut cu mesajul susţinerii DNA şi a luptei anti-corupţie, dar mulţi dintre cei care au venit sunt participanţi constanţi la proteste. Mona şi Matei scriu de zor. Sunt unele dintre primele mesaje de protest duminical. Au sosit la ora anunţată, au văzut că doar o persoană are mesaj scris pe pancartă, aşa că s-au mobilizat: au adus cartoane de la un magazin din apropiere şi s-au apucat de scris – cu ce s-a putu: cu pixul, cu dermatograful (ca să se vadă mai bine “DNA”-ul). “Era o singură pancartă, nu se poate aşa! Nu am venit ca la PSD, să le împărţim din sac, dar ne-am descurcat”, arată Mona.

“Suntem puţini, pentru că suntem în perioadă de concedii, toată lumea s-a relaxat. Eu am fost şi la protestele de iarnă, cred că aproape în fiecare zi. Foarte mult am fost la proteste. Acum susţinem DNA, acesta a fost mesajul de chemare la protest, dar ce mă supără pe mine foarte tare, printre altele, e controlul ANAF la Rise Project (care a publicat în urmă cu câteva zile o investigaţie despre afacerile lui Liviu Dragnea, n.red.). Ceea ce se întâmplă e atât de jenant, de penibil şi de evident încât ţi se face greaţă! Mai fac o pancartă: ANAF, pe cine susţii? Ce eşti? Asta m-a revoltat foarte tare, am început să citesc despre directorul adjunct ANAF, care e din PSD. Mă disperă că nu există niciun pic de jenă, se fac toate lucrurile acestea pe faţă, cu o nesimţire… Nu mai există jenă!”, constată Mona Varga.

Cele câteva mesaje de pe pancarte transmit susţinere pentru DNA şi Laura Codruţa Kovesi. “Penalii din politică au declanșat atacul final pentru blocarea DNA. Primul subiect major pus pe agenda publică de noul guvern vizează vechea preocupare a infractorilor și inculpaților din politică: Decapitarea DNA. Atacul a fost declanșat luni de ministrul Justiției, Tudorel Toader sub pretextul unui nou control la DNA”, scriseseră organizatorii protestului. Merită o persoană atâta încredere? Lumea e conştientă că nu avem acces la întregul “tablou”. “Poate că albul nu e chiar aşa de alb, dar DNA-ul a devenit un simbol, o ultimă redută. Nu ştiu dacă DNA-ul îşi face treaba 100%, dar îi dau 99% încrederea mea. Probabil că există dedesubturi pe care nu le cunoaştem noi, poate există rapoarte, contoale la comandă, nu pot să exclud asta. Dar pur şi simplu e o instituţie care luptă pentru statul de drept, care merită să rămână unde e, din ce am văzut că a făcut până acum, cred că merită susţinerea noastră”, spune Mona, convinsă că protestele, chiar şi cele mici ca cel de azi, au urmări. “Cred foarte mult că protestul are efect, pentru aceia care ne văd aici şi care ne tot văd şi care poate s-au întrebat: oameni ăia ce fac acolo? Nu au ce face cu viaţa lor? Am share-uit încă o dată event-ul înainte să vin, m-am gândit că o să fie neplăcută vestea asta pentru unii; o să fie concerte, e week-end.. de ce să ne stricăm Zen-ul? Dar trebuie să facem şi treaba asta, nu putem sta cu capul jos, trebuie să fim treji şi conştienţi. Chiar dacă e frumos, e weekend, e street food, e Hara, nu putem să lăsăm garda jos! Ne-am prea obosit, ne-am lenevit! Ce cred eu e că totuşi lunile ălea în care am stat în stradă ne-au dezechilibrat, am neglijat viaţa personală, foarte mult am investit în viaţa publică, probabil lumea încearcă să refacă echilibrul, să îşi vad de viaţă. Nu ne putem permite luxul ăsta!”, crede Mona.

“Nu se iau semnături?”, întreabă o doamnă, venită în centru, la plimbare, cu nepotul. Doamna Rica locuieşte de mulţi ani în Spania şi a venit în vacanţă două săptămâni la Cluj, la părinţi. “De 17 ani suntem plecaţi, dar am părinţii aici, e a treia oară când vin anul ăsta. Urmăresc ce se întâmplă în ţară şi sunt speriată, vreau să îmi schimb cetăţenia, să renunţ la cetăţenia română, din cauza politicienilor. Sunt speriată de ceea ce văd că se întâmplă”, spunea ea. Ce e revoltător? “Urmăresc în fiecare seară ce se întâmplă, mă culc bolnavă, îşi bat joc! Nu ştiu dacă o să mai am curaj să vin să locuiesc aici, când văd ce se întâmplă. Ar trebui să fie mult mai amplă manifestarea, lumea să se implice un pic mai mult. Oricum, se implică în anumite zone. Noi, din Spania, urmărim ce se întâmplă în ţară – în Valencia, la Madrid, la Barcelona au fost proteste. Nu ştiu cum rezistaţi aici, sincer”, continuă doamna, care spune că nu discută politică cu părinţii. “Ei sunt de partea cealaltă şi, ca să nu ajungem la ceartă, e interzis să vorbim de religie şi politică”, ne lămureşte.

Arhitectul Marius Moga, unul dintre cei care pun pe picioare an de an Someş Delivery, e şi el la protest, cu Paco la “datorie”. “Acum prezenţa e de susţinere a luptei anti-corupţie, care e benefică. E foarte important să se trieze oamenii care sunt oportunişti şi vin din sistem aproape mafiot şi să rămână cei oneşti”, spune el. Cu toate că mişcarea e slabă şi politicienii îşi văd în continuare de agendele lor, e important ca lumea să iasă în continuare în stradă, crede arhitectul. “Dacă nu continuam să venim, ar fi fost şi mai rău. Din păcate, lucrurile astea durează ani şi ani, e nevoie de mai mult ca să se schimbe sistemul. Dacă credeam că se va schimba totul după un protest imens.. asta nu se întâmplă! E o chestie de constanţă. Dacă am fi constant 600.000 de oameni în stradă, atunci să vezi! Uite câte festivaluri sunt, câte alte metode să petreci timpul! E cald, e atmosferă de vacanţă, te relaxezi, e plin de festivaluri, de evenimente”, punctează Marius, la doi paşi de piaţa unde urmează să înceapă un concert. “Poate nici DNA nu merită încredere 100%, dar 80% tot merită susţinere; poate au dreptate şi cei care zic că e hărţuială sau că sunt şi victime colaterale, dar nu DNA-ul e de vină, ci cei care au produs asta, cei care sunt urmăriţi, nu că a apărut DNA-ul şi trage în oameni”, spune Marius. Paco nu e răsplătit pentru protest, se pare că nu există “tarif de vară”. “De asta nu sunt oameni cu câini”, glumeşte arhitectul.

“Ce e aici?”, se mai întrebă câte un trecător. “Protest”. Lumea merge mai departe. Încet, încet, creşte şi numărul celor adunaţi “la clopot” şi, după ora 20.00 participanţii încep să plece. S-a mai #Rezistat o duminică.

În Piaţa Unirii e voie bună.

Foto: Pro Infrastructura

Din toamnă s-ar putea circula pe autostradă între Aiud – Cluj-Napoca, arată datele celor de la Pro Infrastructura

“După îndelungi tergiversări și blocaje birocratice, plantația de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă. Conform surselor noastre, și ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR și constructorul stabilind condițiile pentru implementarea soluției tehnice pentru zona Lacului Stejeriș. Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Așadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localitățile Aiud și Turda pentru că va fi dat în folosință și lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi). Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) și până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două orașe”, arată datele Pro Infrastructura.

Imagini cu drona din zone ale Autostrăzii A10 Sebeș-Turda, publicate de Pro Infrastructura:

Contractul pentru finalizarea lucrărilor la nodul Gilău al autostrăzii Transilvania, cel blocat de un banal pod peste Someș, a fost adjudecat în sfârșit la finalul lunii iunie. Constructorul lucrărilor la Nodul Gilău și conexiunea între cele două secțiuni ale autostrăzii deja construite – secțiunea 2B și subsecțiunea 3A1 – va fi Tirrena Scavi Spa Italia, a anunțat Compania de Autostrăzi. Prețul contractului – aproape 26 milioane de lei fără TVA. Mai multe AICI

Foto: Marius Avram, Agerpres

Preşedintele principalului partid de opoziţie a venit într-o comună clujeană şi… a cântat. Ludovic Orban a fost prezent, sâmbătă seara, la manifestările organizate cu ocazia Zilelor comunei Ciurila, judeţul Cluj, la invitaţia primarului liberal Cristinel Popa, reltează Mediafax.

Orban a urcat pe scena unde se desfăşura un spectacol artistic şi a primit un microfon din partea cântăreţului de muzică populară Ovidiu Purdea Someş, după care preşedintele PNL a cântat ”Aşa-i românul” alături de acesta şi de mai mulţi solişti. Preşedintele PNL a subliniat că, aşa cum a promis la Congresul PNL, locul său de muncă va fi ţara, astfel că cea mai mare parte a timpului şi-o petrece intrând în contact direct cu oamenii, la diverse evenimente care se întâmplă în orice localitate din România.

Ştirea integrală AICI

Ludovic Orban a declarat, pentru AGERPRES, că duminică va participa, în comuna Mărișel, la manifestările organizate la Crucea lui Avram Iancu.

Zona Pata Rat

Asociat cu Statuia Libertăţii, care priveşte nepăsătoare în zări, de pe tricoul său, Ionică îşi sintetizează off-ul: a ajuns să locuiască pe strada Cantonului (zona Pata Rât), după ce nu şi-a mai permis traiul în oraş. “Din cauza chiriilor, am ajuns să locuiesc în zona aia, am locuit câţiva ani cu chirie în oraş, apoi nu am mai avut ce face şi m-am mutat acolo”, spune Ionică. Leontina, de alături, locuieşte tot lângă rampa de gunoi a oraşului, după ce a trecut prin 6 evacuări. Adina e agent imobiliar şi chiriaşă de Cluj şi face rapid un calcul: nu e firesc, zice ea, ca un om să muncească opt ore pe zi, o lună întreagă, doar ca să poată să îşi plătească locuinţa. O tânără povesteşte şi ea cum prietenii au început să părăsească Clujul, fiindcă nu îşi mai permit pur şi simplu să plătească chiria aici. S-au adunat cu toţii la o discuţie, în cerc, vineri seară, alături de reprezentanţi de ONG-uri, grupuri informale şi fundaţii din Cluj, Bucureşti şi Timişoara să discute despre locuinţe sociale şi “dreptate locativă”.

A treia ediție a Forumului Justiției Locative aduce împreună grupuri și organizații din România ce militează pentru “dreptate locativă”, spun organizatorii. Evenimentul e inițiat de Campania Căși sociale ACUM / Social housing NOW din Cluj şi organizat împreună cu Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja și Dreptul la Oraș. Cei de la Căşi Sociale au iniţiat deja demersuri, care au ajuns până în Parlament, în ceea ce priveşte locuirea şi locuinţele sociale. Vor să pună bazele unei platforme comune, alături de celelalte asociaţii care se ocupă de problemele celor mai defavorizaţi locuitori ai marilor oraşe. Deocamdată, s-au adunat cu toţii la acest forum de trei zile de la Cluj. Sunt formulate şi câteva propuneri. Asociaţiile cer interzicerea şi oprirea oricărei evacuări fără relocare în locuinţă adecvată, dar şi asigurarea condiţiilor proprii şi recunoaşterea legală a persoanelor din locuinţe informale. Activiştii mai cer criterii de alocare a locuinţelor sociale care susţin persoanele cu cele mai mici venituri şi creşterea fondului de locuinţe publice şi sociale. Soluţie propusă pentru creşterea stocului de locuinţe sociale: transformarea clădirilor goale în spaţii de locuit.

Dacă la Cluj sunt de acum celebrele cazuri ale relocărilor şi locuirea în condiţii extrem de precare a comunităţii de lângă rampa de gunoi a oraşului, în Pata Rât, nici celelalte mari oraşe din ţară nu sunt ferite de probleme sociale generate de lipsa locuinţelor. La Timişoara, spun asociaţiile care activează acolo, sunt peste 500 de cereri de locuinţe sociale anual şi un stoc de jumătate. Asta în condiţiile în care, prin condiţiile de triere, administraţia a “reuşit” să ajungă la această cifră de la cele câteva mii de cereri din anii anteriori. Numărătorile diferă mult, dar se pare că în Timişoara sunt acum între 800 şi 2000 de oameni fără adăpost. Mulţi dintre ei sunt copii instituţionalizaţi până la 18 ani, care apoi nu au mai avut nicio şansă şi “copii ai străzii” crescuţi să ajungă, maturi, “oameni ai străzii”. Sunt peste 5000 de persoane în aceste condiţii în Bucureşti, spun reprezentanţii asociaţiilor din Capitală, în vreme ce locuinţe sociale ar fi abia 1000. Au apărut mari probleme sociale după “curăţarea” centrului şi retrocedări, fără soluţii reale pentru cei rămaşi fără adăpost.

Procedurile de atribuire a locuinţelor sociale au nevoie de îmbunătăţiri şi la Cluj, spun cei din asociaţii, chiar dacă modificări s-au mai făcut în ultimii ani. “Administraţia locală se gândea la un moment dat ce să facă cu acest număr mare de cereri de locuinţe sociale, care ajungea la nivelul miilor; s-au folosit de criteriile de atribuire în aşa fel încât s-a ajuns la 4-500 dosare pe an. Din 2009 se cere dovada unui venit permanent, dovada că aceste persoane sunt angajate pe perioadă nedeterminată, aşa că la Cluj nu se recunosc venituri din drepturi de asistenţă socială. În ultimii doi ani, am făcut presiuni pentru schimbarea acestor criterii. În 2015 a fost schimbată un pic procedura: persoanele ce locuiau cu buletin provizoriu au devenit eligibile. Lucrurile s-au îmbunătăţit, dar mai e loc – sunt criterii care ar trebui să fie prioritare şi anume condiţiile de locuit actuale, care nu sunt luate în considerare sau nu sunt punctate, doar dacă oamenii duc dovadă de închiriere. Asta pentru cei fără contracte sau pentru cei care locuiesc în barăci improvizate înseamnă excluziunea locativă”, spune Simona Ciotlăuş, care lucrează cu asociaţia Desire / campania Căşi sociale. “Statul continuă să subvenţioneze piaţa imobiliară”, subliniază Eniko Vincze, dând ca exemplu programul Prima Casă, care încurajează achiziţia de locuinţe. Trebuie spus însă şi că pentru mulţi tineri din cea mai scumpă piaţă imobiliară a ţării aceasta a fost şansa să îşi achiziţioneze locuinţă, fie ea şi cu credit. Totuşi, spun cei din asociaţii, la un calcul general al situaţiei din ultimii ani, ar fi vorba de o foarte mare diferenţă între fonduri şi programe de locurie publică şi socială (inclusiv pentru persoane ce riscau evacuare sau romi), în comparaţie cu fondurile publice direcţionate către programe de locuire care încurajează proprietatea privată – adică prima categorie ar fi primit cam o zecime din fonduri, comparativ cu cealaltă, spune Simona.

Despre cum au fost primite la primărie cererile marginalizaţilor:

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Subiectul “locuinţa – drept sau marfă” e de interes nu doar pentru cei care îşi duc traiul în barăci, sunt ameninţaţi cu evacuare ori vin din rândurile activiştilor. Mulţi dintre cei care locuiesc în chirie în Cluj sunt îngrijoraţi de evoluţia pieţei şi se întreabă dacă vor reuşi să îşi menţină statutul. Adina, spre exemplu, e chiriaş în Cluj şi… agent imobiliar. “E meseria mea, e o meserie care îmi place, dar vreau să militez pentru dreptul pentru locuinţă. Sunt şi chiriaş şi ştiu ce înseamnă asta, în ultimii 2-3 ani simt că e tot mai greu să fii chiriaş în Cluj, văd dinamica pe piaţă şi nu mi se pare normal ca un cetăţean al unei ţări să fie nevoit să muncească 30 zile pe lună, opt ore pe zi ca să îşi poată asigura o locuinţă. Nici măcar nu ajunge, dacă facem calcule. Cred că e necesar să se facă ceva”, spune Adina. “Simt pe pielea mea cât e de greu să plătesc chirie, să ai acces la chirie decentă. Pentru unii e imposibil să stea în acest oraş, am prieteni care simt acest lucru”, spune o tânără chiriaşă în Cluj.

Citeşte şi:

S-a lansat asociaţia Chiriaşilor în cel mai scump oraş imobiliar din ţară. Primele discuţii, primele teme, primele probleme

şi

Povara ratelor la apartament. Clujenii o duc cel mai greu