Someș, o arteră naturală pentru Cluj-Napoca

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - iul. 31, 2025 2 5163

În ultimii ani, Clujul a inclus valorificarea râului Someș în strategia de dezvoltare urbană, realizând cât de importantă este integrarea acestuia ca axă urbană, atât pentru aspecte urbanistice și de mediu, cât și pentru impactul comunitar. Direcția de a integra râurile ca parte activă a orașelor este una îmbrățișată la nivel mondial, de administrații care aplică viziuni strategice pentru un viitor al orașelor mai adaptat comunităților actuale. Indiferent de scop, fie revitalizare ecologică, atractivitate turistică, infrastructură verde sau pur și simplu accesibilizarea lor pentru comunități, râurile își dovedesc capacitatea de a contribui la regenerarea urbană, aducând un plus de natură și coeziune.

Râuri „vedetă” în Europa

Timp de decenii, malurile Senei au fost dominate de trafic auto. Începând cu 2008, autoritățile pariziene au lansat proiectul „Les Berges de la Seine” – o reconfigurare a malurilor râului, transformând zeci de hectare în zone pietonale, inaugurat în 2013. Acum, localnicii și turiștii se pot plimba, face sport sau participa la evenimente culturale direct pe malul apei, pentru că include o promenadă de 2,3 km și 4,5 hectare de spatii verzi. Similar, Ljubljana (Slovenia) a fost desemnată Capitala Verde a Europei, în 2016, în mare parte datorită modului în care a revitalizat râul Ljubljanica. Malurile au fost pietonalizate, clădirile istorice restaurate, iar spațiile publice transformate în zone de relaxare, piețe și cafenele. Intervenția a vizat segmentul de râu care traversează zona centrală a orașului, înconjurând dealul castelului pe o lungime de aproximativ 2 km.

Rotterdam, oraș expus la inundații, a reușit să transforme această amenințare într-o resursă. Proiectul Rijnhaven a reconfigurat zona industrială și vechiul port într-un spațiu multifuncțional, cu parcuri plutitoare, piețe publice și infrastructură rezilientă la apă. În Hamburg (Germania), prin proiectul HafenCity, parte din masterplanul întregului oraș, început în 1999, o zonă portuară degradată este transformată într-un cartier modern și durabil. Râul Elba este acum integrat în viața urbană prin spații de promenadă, zone publice, poduri pietonale și clădiri rezistente la inundații. HafenCity este astăzi unul dintre cele mai ambițioase proiecte de regenerare urbană din Europa.

Pași pentru oraș care își redescoperă „albastrul”

Clujul a făcut pasul cel mare spre valorificarea Someșului de prin 2017, atunci când s-a organizat concursul de soluții Rethinking Someș, al cărui scop era să stabilească viziunea de valorificare a râului ca ax natural. Demersul, câștigat de Practica, a stat la baza amenajărilor desfășurate etapizat, care includ zone pietonale, piste de biciclete, spații verzi.

În prezent, zonele pentru care s-a facilitat conexiunea cu Someșul sunt îndrăgite de clujeni și au devenit prilej de întâlnire, mișcare, relaxare sau socializare. Spre exemplu, Plaja Grigorescu este și spațiu pentru concerte, evenimente culturale sau culinare, activități recreative și chiar întâlniri dedicate iubitorilor de animale de companie.

Interacțiunea cu Someșul este facilitată și în zona Parcul Rozelor, dar și a platoului sălii sporturilor, spații unde te poți plimba sau face sport pe malul râului și care, ocazional, găzduiesc și evenimente diverse.

Parcul Armătura, reinaugurat în 2023, și Parcul Feroviarilor, a cărui reamenajare s-a finalizat anul trecut, includ pietonalizarea malurilor Someșului și permit accesul publicului la apă, reușind să ofere un context mai larg al biodiversității.

De altfel, în  nordul Clujului se va extinde zona de acces la Someș, odată cu proiectul RIVUS, demers investițional privat, de această dată, dar care aderă la strategia administrației de valorificare a râului. Ca parte a acestui demers, cei de la RIVUS au făcut și un studiu pentru a fi păstrată vegetația pentru care acest lucru este posibil. Ca rezultat, o mare parte din arbori pot fi păstrați, însă, fiind un spațiu cu vegetație crescută necontrolat și neîngrijită, evaluarea arboricolă a arătat cum unii copaci sunt putreziți, deformați și prezintă risc de prăbușire.

Someșul – piesa centrală într-o investiție de jumătate de miliard de euro

În repetate rânduri, reprezentanții RIVUS au spus că întregul proiect este orientat pentru a oferi deschidere spre Someș și pentru a-l pune în valoare. Amenajarea malului Someșului ar putea reda clujenilor un kilometru de traseu de promenadă și agrement. La acest moment, malul Someșului este inaccesibil, fiind închis de zidul fostei platforme industriale, construcții anexe private, de calea ferată și de podul Porțelanului.

Noua zona verde de la Carbochim va asigura şi continuitatea celor două parcuri existente, Armătura și Feroviarilor. Toate cele trei parcuri însumate ar urma să ajungă la peste 130.000 mp spații verzi amenajate. Pentru conexiunea acestora, realizatorii proiectului RIVUS și-au asumat și investiții în infrastructură: pod auto, două pasarele pietonale peste Someș, piste de biciclete pe pod și pe întreg perimetrul proiectului, amenajare de sensuri giratorii etc. Toate obiectivele de utilitate publică și contribuțiile proiecului sunt integrate într-un contract cu municipalitatea, a cărui valoare totală depășește 66 de milioane de euro.

Probabil aceasta va fi una dintre cele mai animate zone conectate cu Someșul, ținând cont că va avea un parc și spații verzi, care ajung la peste 52.000 mp, cu peste 700 de arbori maturi și peste 100.000 de plante decorative. Chiar dacă malul își va păstra caracterul natural, amenajările parcului vor permite desfășurarea de evenimente de toate tipurile, vor fi servicii, restaurante și cafenele cu priveliște spre râu, piste de biciclete și facilități pentru sport în aer liber, dar și zone amenajate pentru umbră și relaxare.