Situația unei clădiri ridicate ilegal în Sopor ajunge la Curtea Constituțională: o lege îl obligă pe un clujean să demoleze ca să reconstruiască același imobil. Tribunalul Cluj a suspendat dosarul, trimite cauza la CCR

Actualitate by Mihai Prodan - apr. 06, 2026 1 111

Tribunalul Cluj a sesizat astăzi Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate privind o prevedere din legea urbanismului care interzice categoric intrarea în legalitate a construcțiilor ridicate fără autorizație, suspendând totodată judecarea cauzei până la pronunțarea CCR.
Cazul pornește de la o construcție ridicată fără autorizație în Cluj-Napoca, pe strada Sopor, pentru care proprietarii au încercat de mai mulți ani să obțină intrarea în legalitate. În 2022, soția reclamantului fusese sancționată contravențional și obligată să demoleze lucrările. De atunci, familia a încercat pe diverse căi să regularizeze situația, inclusiv printr-un proces anterior în care o expertiză tehnică a concluzionat că imobilul respectă reglementările urbanistice, cu o singură abatere considerată nesemnificativă. Tribunalul Cluj admisese atunci acțiunea și dispusese emiterea unui certificat de urbanism pentru intrarea în legalitate, însă Curtea de Apel Cluj a dat câștig de cauză Primăriei în recurs, în 2024, reținând că ar fi necesară mai întâi elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu.
În continuarea acestor demersuri, reclamantul a solicitat personal un nou certificat de urbanism în scopul intrării în legalitate. Primăria Cluj-Napoca a emis însă certificatul doar cu caracter informativ, refuzând în esență regularizarea, pe motiv că frontul parcelei la stradă este sub minimul de 18 metri și că este necesară elaborarea unui PUD — imposibil de obținut însă tocmai din cauza articolului 56¹ din Legea nr. 350/2001, care interzice orice documentație de urbanism al cărei scop este intrarea în legalitate a unei construcții neautorizate.
Reclamantul a atacat certificatul în contencios administrativ și a invocat neconstituționalitatea acestei prevederi, argumentând că norma blochează absurd intrarea în legalitate chiar și atunci când construcția respectă toate regulile urbanistice, creând situația paradoxală în care singura soluție ar fi demolarea și reconstruirea ulterioară a aceleiași clădiri. A invocat și o decizie a Înaltei Curți din 2021 care permite intrarea în legalitate atunci când neregulile sunt doar formale, susținând că articolul 56¹ contravine acestei orientări jurisprudențiale și mai multor drepturi constituționale — egalitatea în fața legii, accesul la justiție și proporționalitatea restrângerii dreptului de proprietate.
Tribunalul Cluj a apreciat că excepția este admisibilă și a trimis-o spre examinare Curții Constituționale, deși a arătat totodată că, în opinia sa, norma nu este neconstituțională: textul este clar, se aplică uniform tuturor proprietarilor aflați în situație similară, iar restricția urmărește un scop legitim — apărarea ordinii publice urbanistice. ”Argumentele reclamantului nu vizează, în substanța lor, o lipsă de claritate sau previzibilitate a textului legal, ci absența unei diferențieri pe care legiuitorul nu a ales să o opereze, anume aceea dintre construcțiile care prezintă exclusiv neregularități formale și cele care prezintă neregularități materiale (construcția încălcând indicatorii urbanistici aplicabili). Absența reglementării unor situații de excepție nu echivalează cu o lipsă de claritate sau previzibilitate a normei”, a opinat instanța.

Instanța a subliniat că argumentele reclamantului țin mai degrabă de interpretarea și aplicarea legii, nu de constituționalitatea ei, și că CCR mai respinsese excepții similare în 2014 și 2019. Cu toate acestea, dat fiind că soluția din dosar depinde în mod direct de modul în care CCR va tranșa această chestiune, Tribunalul a suspendat judecarea cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale.