Închide

Săptămâna viitoare încep lucrările pentru demolarea Casei de Cultură din Turda, lăsată în paragină de decenii

Administrație by Actual de Cluj - oct. 09, 2024 0 11

Săptămâna viitoare încep lucrările pentru demolarea construcțiilor existente ale Casei de Cultură din Turda, lăsată în paragină de decenii.

Construcția se află în piața 1 Decembrie 1918 din municipiu. În faza premergătoare, vor avea loc lucrările de organizare de șantier, împrejmuirea obiectivului cu garduri pentru respectarea condițiilor de siguranță, iar mai apoi vor începe lucrările de demolare a construcției, anunță Primăria. În acest scop, va fi restricționat accesul în parcările din spatele clădirii casei de cultură și de lânga blocul turn de pe strada Libertății 1, dar proprietarii autovehiculelor vor putea să folosească gratuit parcările amenajate de pe strada Războieni.

Casa de cultură din Turda a fost proiectată de arhitectul Tudor Raiciu. A fost construită parțial între 1986 și 1989, când lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri.

Casa de Cultură Turda a fost proiectată și executată cu înălțime de 15 metri în zona sălii de spectacole și de 21,50 metri în zona situată deasupra scenei. Cele două spații alăturate sunt separate printr-o grindă perete cu deschiderea de 24m, dispusă sub cota de 14,50 metri. Păstrată neprotejată timp de peste 35 ani, structura de rezistență a Casei de Cultură Turda a cumulat degradări majore în special prin îngheț și dezgheț. Betoanele expuse la înghețări și dezgheţări repetate ale apei au provocat degradarea progresivă a batonului. Cele uscate nu se degradează sub acţiunea acestor variații de temperatură. În cazul celor umezite, apa reţinută în porii capilari îngheaţă, producând fenomenul de expandare. Cum, de regulă, dezghețările ulterioare sunt urmare de reîngheţări se pot produce alte expandări, astfel că ciclurile repetate de îngheţ-dezgheţ dobândesc un efect cumulativ care poate provoca degradarea progresivă a betonului.

Din raport, concluziile și propunerile expertuiul privitoare starea tehnică a structurii de rezistență a Casei de Cultură Turda:

(…) Proiectul și execuţia structurii clădirii au fost realizate într-o perioadă de austeritate economică în care erau limitate la maximum consumurile de materiale (cimentul, oţelul beton). Ca urmare, în alcătuirea scesteia au fost prevăzute și folosite betoane de clase C6/7,5 (B100) și C12/15 (B200), clase inferioare celor folosite în prezent la realizarea construcțiilor de acest tip și cu această
destinaţie. Normele tehnice, STAS-urile și Normativele de proiectare în vigoare la data elaborării proiectului 1634/84 aveau prevederi inferioare Eurocodurilor și standardelor de proiectare actuale, ca urmare ele asigurau un grad de siguranță în exploatare inferior celui prevăzut de normativele în vigoare. Aducerea structurii la cerințele acestora ar impune intervenții de consolidare complexe,
costisitoare și dificil de realizat.

Structura de rezistență executată în baza proiectului 1634/84 prezintă necontormități privitoare la calitatea execuţiei, materializate și citibile sub formă de betoane segredate, armături fără strat de acoperire, fixări și monolitizări de prefabricate executate cu abateri ce depășesc toleranţele uzuale în execuţia lucrărilor de construcții, etc.

Pereţii de zidărie ceramică, exteriori și interiori sunt executaţi cu rosturi orizontale și verticale neuniforme, incomplet umplute cu mortar sau total fără mortar (cele verticale) și fără armături de legătură cu elementele de structură din beton/beton armat. În zonele umezite blocurile ceramice s-au degradat sub acțiunea presiunii de cristalizare și de hidratare a sărurilor precum și a îngheț-dezghetului repetat.

În baza investigațiilor și a concluziilor rezultate din acestea, prezentate mai sus, la data întocmirii prezentului Raport de Expertiză, clădirea nefinalizată a Casei de Cultură Turda se încadra în prevederile articolului 19 din Legea 10/1995 referitoare la desfiinţarea construcțiilor a căror reparare/continuare şi reabilitare nu se justifică din punct de vedere funcţional, tehnic şi economic, de recondiționare și refolosire a elementelor recuperabile ale acesteia, precum și de reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului.

Citește și:

Clădirea nefinalizată din 1989 a Casei de Cultură Turda va fi demolată, toți consilierii locali au votat ”pentru”

Nici un comentariu

Scrie un comentariu