Record de livrare a sării pentru ocna încă funcțională din Cluj, 7650 tone într-o zi
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 14, 2026 0 92
Record de livrare a sării pentru ocna încă funcțională din Cluj, cea din Dej, în condițiile în care camioanele fac coadă cu zecile la intrare pentru aprovizionare: într-o singură zi, ieri, salina din Cluj a livrat 7.650 tone de sare.
Sucursala Ocna Dej a Salrom SA asigură 60% din totalul cifrei de afaceri a societății care administrează salinele din țară. Are în prezent un număr de 294 angajați iar în ultimii doi ani au fost realizate investiții de aproximativ 30 milioane de euro, interval în care Salina Ocna Dej a livrat aproximativ 7.500 tone sare pe zi, recordul fiind înregistrat ieri, de 7.650 tone.
Anul trecut, salina a livrat 530 de mii de tone. Sarea de la Dej este folosită pentru consum, pentru uz industrial, pentru deszăpezire, pentru animale sau pentru dedurizarea apei. Fiind în subordinea Salrom, alături de alte șase saline de la nivelul întregii țări, 60% din cifra de afaceri a Salrom este asigurat de Salina Ocna Dej, precizează Instituția Prefectului.
Salina Ocna Dej este situată în nord-vestul Depresiunii Transilvaniei, la aproximativ 3 kilometri sud de Dej și la aproximativ 60 de kilometri de Cluj-Napoca, într-o zonă cu importanță strategică, la confluența Someșului Mare cu Someșul Mic.
Exploatarea sării în această zonă are o istorie care începe încă din perioada ocupației romane. Arheologii au identificat șapte exploatări realizate în trepte sau spirale, iar urmele acestora pot fi observate și astăzi sub forma unor excavații colmatate. De asemenea, s-au păstrat aproximativ 50 de metri din așa-numitul „drum imperial”, pe care romanii transportau sarea extrasă din Ocna Dej.
Pe versantul nordic al dealului Carpatic, de-a lungul pârâului Codor, sunt cunoscute exploatări de sare încă din jurul anului 1200. Totodată, în zona actualei străzi a Ocnei au fost descoperite urmele unor mine vechi, cunoscute de localnici sub denumirea de „minele romane”.
Numeroase documente istorice oferă informații despre modul de exploatare a sării, dimensiunea ocnelor și despre așezările care s-au dezvoltat în jurul acestora. Între anii 1236 și 1465 sunt atestate privilegii legate de exploatarea și transportul sării, precum și scutiri de taxe vamale. Un exemplu semnificativ datează din 1245, când regele Bela al IV-lea donează minele de sare unui nobil, iar în 1248 oferă episcopiei din Agria o ocnă de sare la Ocna Dej, cu drept de exploatare liberă, fără taxe. În 1310, regele Carol Robert acordă călugărilor augustini dreptul de a primi sare din fiecare transport provenit de la Ocna Dej.
Ulterior, documentele arată că din portul regal de lângă Dej plecau plute încărcate cu sare, pe Someș, iar rețeaua comercială includea un „mare drum al sării” care lega Dej de alte centre importante din vestul Transilvaniei.
În secolul al XV-lea, exploatarea sării devine monopol de stat, reprezentând o sursă majoră de venituri. Prosperitatea adusă de sare este confirmată în 1478, când Ocna Dej primește statutul de oraș liber, fiind scutit de taxe și obligații militare.
După anul 1700, exploatarea subterană se realiza în camere de tip „clopot”, abandonate ulterior din cauza infiltrațiilor de apă. Un moment de referință apare în 1836, odată cu deschiderea Minei Ferdinand, unde se aplică pentru prima dată metoda camerelor mari trapezoidale. Modernizarea continuă în 1882, odată cu inaugurarea liniei ferate Cluj–Apahida–Dej, extinsă până la Ocna Dej, iar în 1910 mina este electrificată, permițând introducerea unor metode moderne de exploatare.
Mina Ferdinand se închide în 1962 din cauza epuizării rezervelor și a problemelor de stabilitate. În același an este deschisă mina „1 Mai”, care a funcționat până în 1979. Între anii 1975–1976 este deschisă mina Transilvania, exploatată cu camere mai mici și pilieri pătrați, aceasta fiind activă și în prezent.
Mina Transilvania este astăzi și un important obiectiv turistic. La o adâncime de aproximativ 80 de metri se află biserica ortodoxă „Sfânta Muceniță Varvara”, protectoarea minerilor. Sfințită în anul 2000, biserica are o capacitate de aproximativ 300 de locuri și impresionează prin unicitatea sa artistică. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil bizantin, iar pereții de sare sunt decorați cu motive inspirate din opera lui Constantin Brâncuși – brâul și Coloana Infinitului. Aceste elemente se regăsesc și pe icoane, precum și pe cele patru vitralii iluminate, care creează impresia luminii naturale.
Salrom SA administrează mine de sare în Slănic Prahova, Ocnele Mari – Râmnicu Vâlcea, Târgu Ocna, Praid – temporar închisă după inundațiile catastrofale din 2025, Cacica, Ocna Mureș și Ocna Dej.
Citește și:
